Pr. Gh. Sorescu la pestera Sf. Andrei

În 1944, avocatul Dinu, alături de preotul Constantin Lembrău din Adamclisi, amenajează în peşteră un paraclis şi înalţă o turlă. „Muncitorii care au săpat în peşteră au descoperit opaiţe creştine, cărămidă greco-romană, o icoană săpată în perete, semne de cruci, unele în formă de «X» - aşa cum a fost cea pe care a fost răstignit Sfântul Andrei. La 23 iulie 1944, peştera este sfinţită printr-o mare sărbătoare religioasă şi populară, de episcopul Chesarie Păunescu. Alături de acesta, dupăcum reiese într-o poză din arhiva familie Ion Dinu, se află și părintele Gheorghe Sorescu care în 1949 devine preot slujitor la biserica Sf. Pantelimon-Foișorul de Foc din București. După slujba oficiată, elevii de la Gimnaziul din Adamclisi joacă piesa de teatru «Sfântul Andrei», scrisă şi regizată de Ion Dinu“, relatează Ionuţ Druche, directorul Editurii Arhiepiscopiei Tomisului, coautor al istoricului mănăstirii, împreună cu stareţul Cosma Mitu. După un an, în 1945, Jean Dinu tipăreşte cartea „Viaţa şi activitatea Sfântului Apostol Andrei“. Emoția momentului este de înțeles dacă ținem cont că la 14 noiembrie 1878, Regele Carol I proclama alipirea Dobrogei la patria-mamă, trupele române treceau Dunărea spre a lua în posesie noua provincie, care intra astfel sub administrare românească, drept pentru care la 14 noiembrie 2001, Sfântul Sinod BOR lua decizia ca ziua prăznuirii Sfântului Apostol Andrei să devină sărbătoare naţională bisericească.

Prima serbare, în august 1919, a stat sub semnul intenției avocatului Ion Dinu de a aduce la lumină legenda din Dobrogea. Sătenii vorbeau despre sălaşul Apostolului, iar Dinu, după îndelungi şi susţinute documentări, îi confirmă localizarea în peştera din Ion Corvin (Cuzgun pe numele vechi). Astfel, la 15 august 1919 avea loc prima serbare câmpenească la Peşteră, prilej cu care cişmeaua cea mare din pădure a fost botezată „Fântâna lui Mihai Eminescu“. Locul sfinţit, lângă care izvora apa considerată tămăduitoare (Izvorul Sfântului Andrei), devine altarul unde se oficiază nunţi şi botezuri ale ţăranilor. Semnificația acestui moment este cu atât mai importantă cu cât este precedată cu doi ani mai înainte de schimbările survenite în Rusia. Revoluția rusă a fost o serie de evenimente care au condus în februarie 1917 la răsturnarea spontană a regimului țarist din Rusia, și apoi, în luna octombrie a aceluiași an, la preluarea puterii de către bolșevici și instalarea unui regim leninist („comunist”).