joi, 30 noiembrie 2017

Agenda proiectului "Centenarul Marii Uniri, celebrat prin teatru religios"

O nouă etapă din programul religios-cultural #respecTcarTea" a fost lansată oficial la biserica Sfântul Pantelimon - Foişorul de Foc din sectorul 2 Bucureşti în cadrul seratelor ATENEUL SFÂNTULUI PANTELIMON organizate cu ocazia ajunului sărbătorii Ocrotitorul României, Sfântului Apostol Andrei. 

Această etapă din programul religios-cultural #respecTcarTea" a inclus Spectacolul de teatru dedicat Centenarului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918  intitulat OSÂNDA CĂRŢILOR, prevăzut să se desfăşoare în cât mai multe biserici şi școli din Capitală şi din ţară.

Spectacolul "OSÂNDĂ CĂRŢILOR", produs de o trupă de tineri actori coordonaţi de Simona Pandele (manager de proiect, contact 0724 359 299), transpune ideea creştină potrivit căreia "apărătorii Ortodoxiei în vremea regimului comunist din România au fost şi făuritorii Marii Uniri". 

Din distribuţia spectacolului de debut au facut parte actorii Simona Pandele (coordonator), Dan Apăvăloaie, Adina Iftime, cu participarea studenţilor la teologie Andrei Butu şi Daniel Bahnea, precum şi a elevului licean Maria Ene. Textul piesei se bazează pe o realitate istorică consemnată de părintele Bogdan Aurel Teleanu, preot slujitor la Parohia Sfântul Pantelimon – Foişorul de Foc din Bucureşti.

Prima activitate (pilot) s-a desfăşurat sub forma unei repetiţii generale cu public pentru spectacolul de teatru OSÂNDA CĂRŢILOR care a avut loc, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, miercuri, 29 noiembrie 2017, la ora 19.00, la parohia Sfântul Pantelimon-Foişorul de Foc din Bucureşti.

Cea de a doua activitate s-a desfăşurat în ziua de 13 februarie 2018 în biserica parohială din localitatea prahoveană Filipeștii de Târg. ‘În contextul în care Patriarhia Română a declarat anul 2018 drept anul comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918, mi-am dorit să ofer credincioşilor din comunitatea noastră bucuria acestui spectacol de teatru cu caracter istoric şi religios. Spectacolul reprezintă o formă de mulţumire pentru credincioşi care de atâţia ani ne ajută şi contribuie la refacerea bisericii noastre după incendiul devastator care a mistuit-o aproape în întregime’, a declarat cu acest prilej pentru Radio Trinitas părintele paroh Gabriel Botescu. Şi a reuşit! În faţa unui public alcătuit din peste 80 de persoane, în majoritatea lui cadre didactice, dar şi reprezentanţi ai autorităţilor locale, actorii au oferit un moment emoţionant  atât prin mesaj, cât şi prin interpretare şi punere în scenă, făcându-i pe spectatorii de diverse vârste să rezoneze la unison. Cu ocazia acestui spectacol, facem precizarea că trupei iniţiale de teatru s-a alăturat şi actorul MIHAI HURDUC.

Cea de a treia activitate s-a derulat în cadrul proiectului "Ţică se întoarce acasă!" Evenimentul a avut loc duminică, 6 mai 2018, de la ora 17.00, în atmosfera primitoare a Casei de Cultură din oraşul Zărneşti, sub egida primăriei oraşului Zărneşti din judeţul Braşov, parohiei Zărneşti III şi parohiei Sfântul Pantelimon din Bucureşti. O poveste de viaţă pe cât de adevărată, pe atât de emoţionantă, acum într-o adaptare şi o viziune corespunzătore noii generaţii de tineri actori. Deşi forţa spectacolului constă tocmai în realismul întâmplărilor, cu toate acestea “Osânda cărţilor” este mai mult decât simpla relatare a unei realităţi! Este promotorul ideii că "apărătorii Ortodoxiei în vremea regimului comunist din România au fost şi făuritorii Marii Uniri"!

Culmea este că acest spectacol de teatru s-a născut din cea mai socială formă de guvernare: birocraţia comunistă, aşa cum se mai păstrează ea încă în arhiva Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii! Trăirile interioare de mare fineţe sunt dublate de o minuţioasă documentare, conferind o interpretare originală a momentelor istorice binecunoscute publicului. “Osânda cărţilor” urmăreşte fapte eroice sau istorice din viaţa unor oameni care, deşi aparent diferiţi, în realitate au același scop: apărarea credinței creștine ortodoxe în fața regimului comunist. Spectacolul glorifică faptele eroice sau istorice din viaţa unor oameni simpli care, deşi perioadele de istorie tragică ar fi trebuit să îl dezvăluie, i-a lipsit nu atât de realizări, cât mai cu seamă de demnitatea umană.

Aşa cum generaţiile războiului au propriul lor monument închinat "Eroului Necunoscut", „Osânda cărţilor” poate deveni – cu ajutorul tinerilor actori coordonaţi de Simona Pandele, căreia i se adaugă actorul Bogdan Iacob - spectacolul-monument închinat celor care, după ce au pus umărul la realizarea României Mari, au fost siliţi să îndure regimul de teroare din temniţele comuniste. Protagonistul romanului, Ţică, este un muncitor la fabrica de celuloză și hârtie din Zărneşti în care erau topite cărțile supuse cenzurii comuniste. După ce familia lui a luptat în Primul Război Mondial şi şi-a adus contribuţia la Marea Unire, pentru că s-a opus cenzurii comuniste (care ardea manualele de istorie şi georgrafie în care apărea harta României Mari!) şi colectivizării forţate din România, este arestat, anchetat și închis la Aiud. De teama percheziţiei şi a sechestrului, soţia lui se decide să dea foc cărţilor din biblioteca personală, cu excepţia celor religioase, fapt care o să producă profunde schimbări în viaţa tuturor personajelor.

După introducerea făcută de anunţul morţii unui soldat pe front în Primul Război Mondial şi a speranţelor născute în urma Marii Unirii de la 1918, povestea dramatică debutează efectiv într-o șură de paie transformată ad-hoc de imaginația copiilor hoțului de cărți într-o monumentală bibliotecă... . Însă tabloul idilic, contrastează tulburător cu închisoarea în care tatăl copiilor își ispășește pedeapsa pentru că nu și-a îndeplinit misiunea de a distruge acele cărți și, chiar mai mult, a încercat să le salveze.

Cea de a patra reprezentaţie va avea loc în data de 10 mai 2018, de la ora 11.00, la Casa de Cultură a Sindicatelor din Constanţa, face parte din seria de activităţi dedicate Anului comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918 în Patriarhia Română şi se înscrie în cadrul proiectului „Centenarul Unirii în Dobrogea, locul unde începe istoria românilor”, organizat de Departamentul Cultural-Educaţional al Arhiepiscopiei Tomisului, Mănăstirea Dervent, Filiala Constanţa a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria” şi Asociaţia „Casa Mării Negre/Black Sea House” Constanţa.   

Vineri, 2 noiembrie 2018, de la ora 19.00, la Casa de cultură "Friedrich Schiller" a avut loc spectacolul  OSÂNDA CĂRŢILOR pentru prieteni (un fel de repetiţie generală cu public)
Amfitrionul acestui spectacol a fost doamna Mariana Duliu, directorul Casei de cultură „Friedrich Schiller” din Bucureşti.
A fost o seară petrecută într-o sală arhiplină cu prieteni veniţi să vadă "Osânda cărţilor" într-o altfel de distribuţie decât cea cu care erau deja familiarizaţi.  Printre aceşti prieteni s-a numărat şi Ada Marinescu, fiica doamnei Mimea Dimofte care în urmă cu 55 de ani, adică în data de 4 noiembrie 1963, ieşea din penitenciarul Oradea unde fusese condamnată la trei ani de închisoare de Tribunalul Militar al Regiunii Militari Bucureşti pentru "omisiune de denunţ". 

Practic, vina doamnei Mimea Dimofte consta în faptul că nu l-a denunţat pe Duca Nicolae Lucian, iniţiatorul unei organizaţii contrarevoluţionare şi subversive anticomuniste de care aflase în anii 1957 - 1958, denumită "Partidul muncitoresc ţărănesc". Iniţiatorii acestei mişcări urmăreau ca pe fondul "arestărilor întreprinse în rândul ţăranilor care refuzau să intre în gospodăriile agricole colective" - asa cum a fost cazul personajului din "Osanda cartilor" - să-şi răspândească ideile în întreaga ţară (http://ateneulsfantuluipantelimon.blogspot.com/…/mimea-dimo…).
Publicul de la Casa de cultură „Friedrich Schiller” din Bucureşti care a asistat la spectacolului de teatru "Osanda cartilor" din 2 noiembrie 2018 a fost extrem de emoţionat de povestea de viaţă a doamnei Mimea Dimofte, membră a comunităţii parohiale de la biserica Sfântul Pantelimon - Foişorul de Foc din Bucureşti.
Ada Marinescu, fiica doamnei Mimea Dimofte, ne-a împărtăşit emoţia trăită de mama ei care, vâzându-se înconjurată de un val simpatie şi compasiune din partea tuturor celor care la împlinirea vârstei de 97 de ani i-au aflat povestea vieţii, a "simţit că a întinerit cu zece ani". 
Familia doamnei Mimea Dimofte a fost impresionată profund de spectacolul "Osânda cărţilor", izvorât din sânul comunităţii parohiale de la biserica Sfântul Pantelimon - Foişorul de Foc, şi de actorii din noua distribuţie care au interpretat cu atâta convingere rolul victimelor comunismului încât au făcut-o să retrăiască momentele dramatice prin care au trecut.

Cum viaţa omului înseamnă şi bucurie, nu doar tristeţe, ulterior, comunitatea parohială de la biserica Sfântul Pantelimon - Foişorul de Foc din Bucureşti a aniversat duminică, 4 noiembrie 2018, cei 97 de ani de viaţă ai doamnei Mimea Dimofte într-un cadru înveselit de prezenţa tortului, a florilor şi a urărilor sincere de "La binecuvântaţi ani!".

Ca impresie generală, pot spune că sunt uluit de cât de mulţi oameni vin după spectacol şi îmi spun că ei sau familiile lor au trecut printr-o experienţă similară sub comunism. Aş putea spune, fără teama că exagerez, că acest spectacol devine treptat "vocea" unor astfel de martori tăcuţi ai ororilor comise de securitatea comunistă din România.
FOTO PREZENTARE





































 I. ARHIVA FOTO
Premiera din 29.11.2017

1.





































II. SPECTACOLE CARE AU DECURS 
DIN ACEASTA INITIATIVA COMUNA

II. 1. Filipeștii de Târg, 13.02.2018




































































 II. 2. Zărneşti - Braşov (Ţică s-a întors acasă!), 7.05.2018














































  



II. 3. Casa de Cultură a Sindicatelor din Constanţa,  10.05.2018
 













III. SPECTACOLE CARE S-AU DESFĂŞURAT 
CU SPRIJINUL 
PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI BUCUREŞTI PRIN ARCUB
 
III. 1. Colegiul Naţional MIHAI VITEAZUL din Bucureşti, 12.06.2018


























III. 2. Colegiul Naţional GHEORGHE LAZĂR din Bucureşti, 13.06.2018



































III. 4. PENITENCIARUL JILAVA, 12.07.2018


















































III. 5. Casei de cultură „Friedrich Schiller” din Bucureşti, 2 noiembrie 2018.



















 1. „Osânda Cărţilor”. Spectacolul de teatru dedicat Centenarului Marii Uniri a fost pus în scenă în Biserica din Filipeştii de Târg - Agentia BASILICA, 13.02.2018

Osânda Cărţilor, spectacolul de teatru dedicat Centenarului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 a fost pus în scenă marţi în biserica parohială din localitatea prahoveană Filipeștii de Târg.

‘În contextul în care Patriarhia Română a declarat anul 2018 drept anul comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918, mi-am dorit să ofer credincioşilor din comunitatea noastră bucuria acestui spectacol de teatru cu caracter istoric şi religios. Spectacolul reprezintă o formă de mulţumire pentru credincioşi care de atâţia ani ne ajută şi contribuie la refacerea bisericii noastre după incendiul devastator care a mistuit-o aproape în întregime’, a declarat pentru Radio Trinitas părintele paroh Gabriel Botescu.

Spectacolul este produs de o trupă de tineri actori coordonaţi de Simona Pandele şi este prevăzut să se desfăşoare în cât mai multe biserici şi școli din Capitală şi din ţară.

Textul piesei, care transpune ideea creştină potrivit căreia apărătorii Ortodoxiei în vremea regimului comunist din România au fost şi făuritorii Marii Uniri, se bazează pe o realitate istorică consemnată de părintele Bogdan Aurel Teleanu, preot slujitor la Parohia Sfântul Pantelimon – Foişorul de Foc din Bucureşti.

2. Osânda cărțilorîn localitatea prahoveană Filipeștii de Târg - Radio Trinitas, 13.02.2018
Piesa de teatru Osânda cărților, scrisă de părintele Bogdan Teleanu, a fost pusă în scenă în localitatea prahoveană Filipeștii de Târg.  Evenimentul a avut loc, în urmă cu o 2 ore, în biserica parohială. Au participat elevi, profesori, autoritățile locale și forte mulți credincioși.Detalii de oferă părintele Gabriel Botescu:....




2. Osânda cărțilorîn localitatea prahoveană Filipeștii de Târg -  Trinitas TV, 13.02.2018


3.„Osânda cărţilor“: piesa de teatru scrisă de un preot care vorbeşte despre rezistenţa prin cultură în faţa bolşevismului- ADEVARUL (Mariana Iancu), 5.06.2018
Preotul Bogdan Teleanu, de la Biserica Sfântul Pantelimon din Bucureşti, derulează mai multe proiecte cultural-educative pentru copii şi adulţi. Ultimul dintre ele este piesa de teatru „Osânda cărţilor“. 

Bogdan Teleanu, de 42 de ani, este preot la Biserica Sfântul Pantelimon de la începutul anului 2008. Pe lângă misiunea iniţială, aceea de a-l aduce pe Dumnezeu aproape de credincioşi, el a derulat mai multe proiecte culturale pentru comunitate. „Mi-am rezervat timp şi pentru copiii din parohie, să mă întâlnesc, să-i învăţ despre credinţa în Dumnezeu cât mai pe înţelesul lor. M-am gândit că cel mai important este să cunoască istoria comunităţii din care fac ei parte şi am început să cercetez istoria parohiei şi aşa am descoperit poveşti frumoase ale preoţilor pe care le-am transpus în piese de teatru. Ulterior, am apelat la actori profesionişti“, mărturiseşte preotul. 

Aşa a apărut şi piesa „Osânda cărţilor“, spectacol de teatru cu care a fost în turneu în mai multe locuri din ţară. „Cercetarea a început în urmă cu câţiva ani, însă textul la scenariu l-am început după ce am fost la Mănăstirea Dervent din Dobrogea, unde s-a vorbit despre preoţii care s-au opus regimului comunist. Regizorul piesei este actriţa Simona Pandele, actor freelancer, care a jucat în filmul lui Nicolae Mărgineanu care s-a numit «Binecuvântată fii închisoare»“

Piesa „Osânda cărţilor“ a fost jucată prima dată la parohia din Bucureşti, apoi la Zărneşti - Braşov, Filipeştii de Târg - Prahova, Constanţa şi, în curând, în faţa elevilor de la două licee din Bucureşti: „Mihai Viteazul“ şi „Gheorghe Lazăr“, pe 12, respectiv 13 iunie. Intrarea este gratuită. 

Costumele şi decorul sunt realizate cu ajutorul comunităţii. Recent, proiectul se bucură de parteneriatul cu ARCUB Bucureşti. Piesa de teatru vorbeşte despre rezistenţa culturală a românilor în timpuri grele. 

Subiectul se învârte în jurul unei familii de români credincioşi, ai cărei membri au cunoscut războiul, s-au bucurat de Marea Unire, dar au suferit şi în închisorile comuniste. Cu toate acestea, nu şi-au pierdut speranţa într-un viitor în care cărţile pot sta la loc de cinste în casa fiecărui român, iar biserica va avea porţile deschise pentru toată lumea. 

Mişcarea de rezistenţă anticomunistă în parohia Sfântul Pantelimon. De altfel, istoria Bisericii Sfântul Pantelimon a fost o oază de libertate şi în perioada regimului comunist. Cercetând în arhivele Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, preotul Bogdan Teleanu a constatat că nu doar la Mănăstirea Antim au existat mişcări de rezistenţă culturală în perioada comunistă, cum a fost Rugul Aprins, ci şi la alte parohii din Bucureşti. 

La noi a fost «Mişcarea Ateneului Sfântului Pantelimon», care s-a vrut a fi o mişcare de rezistenţă culturală. Proiectul cuprindea piese de teatru, dar şi întâlniri culturale şi duhovniceşti cu tinerii. Mişcarea avea în centru Acatistul Sfântului Pantelimon. A fost ultima formă de rezistenţă în faţa unei dictaturi“.

Legătura între Rugul Aprins şi Acatistul Sfântului Pantelimon a făcut-o, probabil, teologul Ioan Gh. Savin, una dintre cele mai luminoase figuri ale comunităţii, care a luptat pe frontul de la Mărăşeşti. Gh. Savin era profesor de mistică şi, cu siguranţă s-a întâlnit cu părintele Daniil Sandu Tudor la Chişinău şi a asistat la cursurile sale. Cariera sa s-a intersectat cu cea a lui Octavian Goga, Gala Galaction sau Nicolae Iorga. De altfel, el a fost prieten bun şi cu Alexandrina Cantacuzino, care a fost şi iniţiatoarea proiectului ridicării mausoleului de la Mărăşeşti. Într-un document aflat în arhiva CNSAS, spune părintele, „marele apologet Ioan Gh. Savin discuta pe tren cu doamna Alexandria Cantacuzino despre mersul celui de-al Doilea Război Mondial şi pericolul iminent reprezentat de propagarea bolşevismului. Doamna Cantacuzino era de fapt nora lui Gheorghe Cantacuzino zis «Nababul» şi, respectiv, preşedintele Societăţii Ortodoxe Naţionale a Femeilor din România, care a avut iniţiativa ridicării unui mausoleu la Mărăşeşti, precum şi în strângerea fondurilor şi în realizarea efectivă a acestui proiect dedicat mormintelor marilor conducători de oaste care au dus la victoria finală din 1918“.