"O
activitate social-filantropică demonstrează capacitatea de a face binele numai în măsura în care
se desăvârşeşte prin milostenia izvorâtă din harul dumnezeiesc" (Pr. Bogdan-Aurel TELEANU)
Vezi foto: atelierul 1, atelierul 2, atelier 3, atelier 4, publicitate, atelier 5, (strangere de fonduri), atelier 6 (implementare), atelier 7, atelier 8
Duminică, 6 aprilie 2014, ucenicii şcolii de pictură pe sticlă din cadrul programului parohial "Ateneu brâncovenesc" de la biserica Sf. Pantelimon-Foişorul de Foc din Bucureşti se pregătesc să încheie prima etapă a proiectului dedicat inculturării virtuţii milei creştine în viaţa parohială de zi cu zi. Va urma vernisajul expoziţiei de pictură ATENEU BRÂNCOVENESC, în prima zi de Paşti, 20 aprilie 2014, şi mai multe expoziţii organizate concomitent în câteva din parohiile din Bucureşti, în duminica Tomii, respectiv 27 aprilie 2014.
În contextul în care asistenţa socială contemporană, inclusiv cea desfăşurată de Biserică, cunoaşte o profundă fundamentare secularizată, bazată pe un umanism antropocentric şi autosuficient, după cum sesizează părintele Ioan Ică jr.[1], soluţia practică oferită de programul social-filantropic desfăşurat la biserica Sf. Pantelimon-Foişorul de Foc din Bucureşti o reprezintă inculturarea virtuţii milei creştine în puterea de a face binele.
La nivelul bisericii Sf. Pantelimon – Foişorul de Foc, această inculturare a virtuţii milei creştine a îmbrăcat în perioada februarie - aprilie 2014 forma concretă a programului Ateneu parohial prin intermediul căruia s-au fact eforturi sistematice ca mesajul Mântuitorului nostru Hristos să pătrundă în sufletul a peste 25 de copii de la Şcoala parohială de duminică.
Astfel, prin programul Ateneu parohial s-a urmărit ca toţi aceşti copii să fie ajutaţi să-şi îmbogăţească duhovniceşte creşterea fizică şi intelectuală prin chemarea de a desfăşura o activitate social-filantropică modernă, dar conciliabilă cu Evanghelia, luând aminte cu grijă însă şi la cuvântul Sfântului GRIGORIE al NYSSEI care ne atrage atenţia astfel: „Căci nimeni să nu vadă această virtute (mila – n.n.) arătându-se numai în cele materiale. Pentru că, în acest caz, ea nu ar fi decât o faptă a celor ce au vreo putere să facă binele”[2].
Într-o tipăritură dedicată de Sfântul Antim Ivireanul marelui voievod martir Sfântul Constantin Brâncoveanu, domnitorul Ţării Româneşti (1688-1714), intitulată Învăţăturile lui Vasile Macedoneanul către fiul său, Leon Înţeleptul, se spune: „Dreapta-credinţă este dovedită în special prin milostenia către săraci. Să fii sigur că este pierdută acea zi în care nu ai făcut bine cuiva şi, în aceeaşi zi, nici tu nu vei fi ajutat de Dumnezeu. Dobândeşte, aşadar, obiceiul să faci milostenie, ca şi tu să dobândeşti mila lui Dumnezeu”[3].
Cu alte cuvinte, prezenţa în noi a virtuţii milei creştine, arată că harul Sfântului Duh este prezent şi lucrează în noi, „dincolo de controlul nostru”[4], după cum se exprimă pr. prof. Stanley Harakas: „Facerea de bine arată că Duhul naşte în noi înclinaţia reflexă de a face bine altora, mai ales celor aflaţi în nevoi”[5].
În contextul în care asistenţa socială contemporană, inclusiv cea desfăşurată de Biserică, cunoaşte o profundă fundamentare secularizată, bazată pe un umanism antropocentric şi autosuficient, după cum sesizează părintele Ioan Ică jr.[1], soluţia practică oferită de programul social-filantropic desfăşurat la biserica Sf. Pantelimon-Foişorul de Foc din Bucureşti o reprezintă inculturarea virtuţii milei creştine în puterea de a face binele.
La nivelul bisericii Sf. Pantelimon – Foişorul de Foc, această inculturare a virtuţii milei creştine a îmbrăcat în perioada februarie - aprilie 2014 forma concretă a programului Ateneu parohial prin intermediul căruia s-au fact eforturi sistematice ca mesajul Mântuitorului nostru Hristos să pătrundă în sufletul a peste 25 de copii de la Şcoala parohială de duminică.
Astfel, prin programul Ateneu parohial s-a urmărit ca toţi aceşti copii să fie ajutaţi să-şi îmbogăţească duhovniceşte creşterea fizică şi intelectuală prin chemarea de a desfăşura o activitate social-filantropică modernă, dar conciliabilă cu Evanghelia, luând aminte cu grijă însă şi la cuvântul Sfântului GRIGORIE al NYSSEI care ne atrage atenţia astfel: „Căci nimeni să nu vadă această virtute (mila – n.n.) arătându-se numai în cele materiale. Pentru că, în acest caz, ea nu ar fi decât o faptă a celor ce au vreo putere să facă binele”[2].
Într-o tipăritură dedicată de Sfântul Antim Ivireanul marelui voievod martir Sfântul Constantin Brâncoveanu, domnitorul Ţării Româneşti (1688-1714), intitulată Învăţăturile lui Vasile Macedoneanul către fiul său, Leon Înţeleptul, se spune: „Dreapta-credinţă este dovedită în special prin milostenia către săraci. Să fii sigur că este pierdută acea zi în care nu ai făcut bine cuiva şi, în aceeaşi zi, nici tu nu vei fi ajutat de Dumnezeu. Dobândeşte, aşadar, obiceiul să faci milostenie, ca şi tu să dobândeşti mila lui Dumnezeu”[3].
Cu alte cuvinte, prezenţa în noi a virtuţii milei creştine, arată că harul Sfântului Duh este prezent şi lucrează în noi, „dincolo de controlul nostru”[4], după cum se exprimă pr. prof. Stanley Harakas: „Facerea de bine arată că Duhul naşte în noi înclinaţia reflexă de a face bine altora, mai ales celor aflaţi în nevoi”[5].
Însuşirea
virtuţii milosteniei nu s-a predat teoretic, ci prin intenţiile iniţiatorilor
proiectului de a-L face cât mai transparent pe Preamilostivul nostru Dumnezeu[6]
participanţilor la programul Ateneu
parohial prin intermediul pictării icoanelor, denumite sugestiv „Biblia în
imagini”, astfel încât să ajungă să se
simtă „contemporani cu Mântuitorul nostru Hristos”[7].
Concret, modul de inculturare adoptat în cazul proiectului intitulat Ateneu brâncovenesc, dar şi a altora de acest gen din cadrul programului social-filantropic Ateneu parohial, a fost acela de a-l face pe fiecare copil să înţeleagă faptul că stă în puterea lui să picteze o icoană pe care mai apoi să o valorifice în beneficiul unei persoane care are nevoie de ajutor, dar şi că dovada supremă de cinstire a unei sfinte icoane o reprezintă cinstirea icoanei din sufletul semenului nostru[8], oricât de oropsit ar fi el.
Astfel, în contextul lucrării social filantropice desfăşurate prin proiectul Ateneu brâncovenesc, s-a considerat o adevărată reuşita măsura în care copiii au învăţat să aprecieze şi, mai mult, să practice virtutea milosteniei creştine. Dar, cea mai importantă concluzie rămâne totuşi cea formulată de doamna Georgeta Müller, educatoare în cadrul Centrului de recuperare şi reabilitare neuropsihiatrică din str. Balotului, care asistând la desfăşurarea proiectului Masa brâncovenească pentru cei 150 de tineri internaţi aici, proiect care a inclus şi împărtăşirea lor, se întreba retoric: „Dacă Sfânta Împărtăşanie îi linişteşte pe aceşti tineri internaţi în cadrul centrului nostru de recuperare şi reabilitare neuropsihiatrică, vă daţi seama ce efecte are asupra omului sănătos?”.
Concret, modul de inculturare adoptat în cazul proiectului intitulat Ateneu brâncovenesc, dar şi a altora de acest gen din cadrul programului social-filantropic Ateneu parohial, a fost acela de a-l face pe fiecare copil să înţeleagă faptul că stă în puterea lui să picteze o icoană pe care mai apoi să o valorifice în beneficiul unei persoane care are nevoie de ajutor, dar şi că dovada supremă de cinstire a unei sfinte icoane o reprezintă cinstirea icoanei din sufletul semenului nostru[8], oricât de oropsit ar fi el.
Astfel, în contextul lucrării social filantropice desfăşurate prin proiectul Ateneu brâncovenesc, s-a considerat o adevărată reuşita măsura în care copiii au învăţat să aprecieze şi, mai mult, să practice virtutea milosteniei creştine. Dar, cea mai importantă concluzie rămâne totuşi cea formulată de doamna Georgeta Müller, educatoare în cadrul Centrului de recuperare şi reabilitare neuropsihiatrică din str. Balotului, care asistând la desfăşurarea proiectului Masa brâncovenească pentru cei 150 de tineri internaţi aici, proiect care a inclus şi împărtăşirea lor, se întreba retoric: „Dacă Sfânta Împărtăşanie îi linişteşte pe aceşti tineri internaţi în cadrul centrului nostru de recuperare şi reabilitare neuropsihiatrică, vă daţi seama ce efecte are asupra omului sănătos?”.
Conceptul
proiectului Ateneu brâncovenesc a fost unul
complex, din punct de vedere cultural-misionar, pentru că a fost vorba de un
episod din cadrul programului Ateneu
parohial, care urmează atelierului de icoane pe sticlă Ateneul Sf. Parascheva desfăşurat în toamna anului 2013 sub
coordonarea doamnei profesor Viorica Colpacci. De fapt, acest lucru ne-a şi
facilitat strângerea de fonduri relativ uşoară pentru proiectul Ateneu brâncovenesc, în valoare de
aproape 4 000 lei.
Prima tranşă din sumă, proveniţi exclusiv din sponsorizări, cca. 2 000 lei au fost investiţi în sticlă, rame, vopsele şi pensule în ideea ca lecţiile de pictură pe sticlă să fie oferite gratuit de către parohia Sf. Pantelimon-Foişorul de Foc din Bucureşti, iar la sfârşitul lor copiii să plece cu icoanele acasă, făcând astfel misiune creştină în familie. Cea de a doua tranşă, cca. 1 800 lei (în realitate, conform facturilor, peste 2 000 lei) au reprezentant rezultatul colectei pentru fondul „Stop însingurării!” realizat prin valorificarea imaginilor icoanelor pictate în cadrul Ateneul Sf. Parascheva din toamna anului 2013 şi au fost alocaţi Mesei brâncoveneşti pentru circa 300 de persoane aflate în nevoie.
Prima tranşă din sumă, proveniţi exclusiv din sponsorizări, cca. 2 000 lei au fost investiţi în sticlă, rame, vopsele şi pensule în ideea ca lecţiile de pictură pe sticlă să fie oferite gratuit de către parohia Sf. Pantelimon-Foişorul de Foc din Bucureşti, iar la sfârşitul lor copiii să plece cu icoanele acasă, făcând astfel misiune creştină în familie. Cea de a doua tranşă, cca. 1 800 lei (în realitate, conform facturilor, peste 2 000 lei) au reprezentant rezultatul colectei pentru fondul „Stop însingurării!” realizat prin valorificarea imaginilor icoanelor pictate în cadrul Ateneul Sf. Parascheva din toamna anului 2013 şi au fost alocaţi Mesei brâncoveneşti pentru circa 300 de persoane aflate în nevoie.
Partea frumoasă a proiectului este că nu se rezumă
doar la icoanele care revin copiilor sau la alimentele destinate celor
nevoiaşi, ci la posibilitatea continuării şi după încheierea lui şi, mai mult,
la conexiunea cu alte parohii. În acest sens, la fiecare atelier de pictură pe
sticlă susţinut de doamna profesor Anamirela Anghel au fost invitaţi preoţi (de
ex. părintele protopop
Ioan Popescu, parohul Bisericii Icoanei Părintele, Emil Nedelea
Cărămizaru, parohul bisericii „Sfântul Gheorghe“-Nou, părintele profesor dr. Mihai Aurel, parohul bisericii Sfânta Treime – Delea Veche, părintele Stoica
Dragoş Florin, preot la Biserica Doamna Oltea, părintele
Gheorghiţă Burlănescu, parohul bisericii Popa
Rusu, părintele George Vlad Dobrescu de la Centrul de îngrijiri paliative Sfântul Nectarie etc.), urmând ca vizita să fie
întoarsă prin realizarea unei expoziţii în fiecare din bisericile din care
provin.
Proiectul Ateneu
brâncovenesc nu se va încheia odată cu concursul "Sfânta
Euharistie - lumina vieţii creştine", ci prin punerea în scenă a piesei de
teatru Sfântul Vodă Brâncoveanu, după
un scenariu propriu, şi multiplicarea ei audio pe un suport CD care să fie
valorificat în cadrul unei noi campanii de strângere de fonduri, de data
aceasta pentru organizarea unui pelerinaj la una din mănăstirile ctitorite de Sfântul Voievod Martir Constantin Brâncoveanu.
[1]
Ioan Ică jr.,
GERMANO MORANI (eds), Gândirea socială a
Bisericii. Fundamente, documente, analize,Ed. Deisis, Sibiu, 2002, p. 34.
[2]
Sfântul Grigore al Nyssei,
Despre „fericiri”, Editura
Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă, Bucureşti, 2009, p. 76.
[3] Vasile Macedoneanul, Împăratul Bizanţului, Conducătorul creştin înţelept. Învăţăturile către fiul său, Leon ce Înţelept, Împăratul
Bizanţului, Editura BASILICA a Patriarhiei Române, Bucureşti, 2010, p. 46
[4] pr. Prof. Stanley S. Harakas, Despre
viaţă şi mântuire, Editura BASILICA a Patriarhiei Române, Bucureşti, 2012,
p. 152.
[5]Ibidem, p. 162.
[6] Adrian Lemeni, Repere
patristice în dialogul dintre teologie şi ştiinţă, Editura Basilica a
Patriarhiei Române, Bucureşti, 2009, p. 163.
[7] pr. Gheorghe Petraru, pr. Gheorghe Petraru, Ortodoxie şi prozelitism, Trinitas – Editura Mitropoliei Moldovei
şi Bucovinei, 2000, p. 36.
[8] Pastorala Sfântului Sinod la
Duminica Ortodoxiei - 2014.
ARHIVA MEDIA
1. Programul de inculturare a virtuţii milei creştine în viaţa parohială ATENEU BRÂNCOVENESC se apropie de o nouă etapă - AGENŢIA DE PRESĂ BASILICA, 31 aprilie 2014
Duminică, 6 aprilie 2014, ucenicii şcolii de pictură pe sticlă din
cadrul programului parohial "Ateneu brâncovenesc" de la biserica Sf. Pantelimon-Foişorul de Foc
din Bucureşti se pregătesc să încheie prima etapă a proiectului dedicat
inculturării virtuţii milei creştine în viaţa parohială de zi cu zi. Va
urma vernisajul expoziţiei de pictură ATENEU BRÂNCOVENESC, în prima zi
de Paşti, 20 aprilie 2014, şi mai multe expoziţii organizate concomitent
în câteva din parohiile din Bucureşti, în duminica Tomii, respectiv 27
aprilie 2014.
În contextul în care asistenţa socială contemporană, inclusiv cea desfăşurată de Biserică, cunoaşte o profundă fundamentare secularizată, bazată pe un umanism antropocentric şi autosuficient, după cum sesizează părintele Ioan Ică jr., soluţia practică oferită de programul social-filantropic desfăşurat la biserica Sf. Pantelimon-Foişorul de Foc din Bucureşti o reprezintă inculturarea virtuţii milei creştine în puterea de a face binele.
La nivelul bisericii Sf. Pantelimon – Foişorul de Foc, această inculturare a virtuţii milei creştine a îmbrăcat în perioada februarie - aprilie 2014 forma concretă a programului Ateneu parohial prin intermediul căruia s-au făcut eforturi sistematice ca mesajul Mântuitorului nostru Hristos să pătrundă în sufletul a peste 25 de copii de la Şcoala parohială de duminică.
Astfel, prin programul Ateneu parohial s-a urmărit ca toţi aceşti copii să fie ajutaţi să-şi îmbogăţească duhovniceşte creşterea fizică şi intelectuală prin chemarea de a desfăşura o activitate social-filantropică modernă, dar conciliabilă cu Evanghelia, luând aminte cu grijă însă şi la cuvântul Sfântului GRIGORIE al NYSSEI care ne atrage atenţia astfel: „Căci nimeni să nu vadă această virtute (mila – n.n.) arătându-se numai în cele materiale. Pentru că, în acest caz, ea nu ar fi decât o faptă a celor ce au vreo putere să facă binele”.
Într-o tipăritură dedicată de Sfântul Antim Ivireanul marelui voievod martir Sfântul Constantin Brâncoveanu, domnitorul Ţării Româneşti (1688-1714), intitulată Învăţăturile lui Vasile Macedoneanul către fiul său, Leon Înţeleptul, se spune: „Dreapta-credinţă este dovedită în special prin milostenia către săraci. Să fii sigur că este pierdută acea zi în care nu ai făcut bine cuiva şi, în aceeaşi zi, nici tu nu vei fi ajutat de Dumnezeu. Dobândeşte, aşadar, obiceiul să faci milostenie, ca şi tu să dobândeşti mila lui Dumnezeu”.
Cu alte cuvinte, prezenţa în noi a virtuţii milei creştine, arată că harul Sfântului Duh este prezent şi lucrează în noi, „dincolo de controlul nostru”, după cum se exprimă pr. prof. Stanley Harakas: „Facerea de bine arată că Duhul naşte în noi înclinaţia reflexă de a face bine altora, mai ales celor aflaţi în nevoi”.
Însuşirea virtuţii milosteniei nu s-a predat teoretic, ci prin intenţiile iniţiatorilor proiectului de a-L face cât mai transparent pe Preamilostivul nostru Dumnezeu participanţilor la programul Ateneu parohial prin intermediul pictării icoanelor, denumite sugestiv „Biblia în imagini”, astfel încât să ajungă să se simtă „contemporani cu Mântuitorul nostru Hristos”.
Concret, modul de inculturare adoptat în cazul proiectului intitulat Ateneu brâncovenesc, dar şi a altora de acest gen din cadrul programului social-filantropic Ateneu parohial, a fost acela de a-l face pe fiecare copil să înţeleagă faptul că stă în puterea lui să picteze o icoană pe care mai apoi să o valorifice în beneficiul unei persoane care are nevoie de ajutor, dar şi că dovada supremă de cinstire a unei sfinte icoane o reprezintă cinstirea icoanei din sufletul semenului nostru, oricât de oropsit ar fi el.
Astfel, în contextul lucrării social filantropice desfăşurate prin proiectul Ateneu brâncovenesc, s-a considerat o adevărată reuşita măsura în care copiii au învăţat să aprecieze şi, mai mult, să practice virtutea milosteniei creştine. Dar, cea mai importantă concluzie rămâne totuşi cea formulată de doamna Georgeta Müller, educatoare în cadrul Centrului de recuperare şi reabilitare neuropsihiatrică din str. Balotului, care asistând la desfăşurarea proiectului Masa brâncovenească pentru cei 150 de tineri internaţi aici, proiect care a inclus şi împărtăşirea lor, se întreba retoric: „Dacă Sfânta Împărtăşanie îi linişteşte pe aceşti tineri internaţi în cadrul centrului nostru de recuperare şi reabilitare neuropsihiatrică, vă daţi seama ce efecte are asupra omului sănătos?”.
Conceptul proiectului Ateneu brâncovenesc a fost unul complex, din punct de vedere cultural-misionar, pentru că a fost vorba de un episod din cadrul programului Ateneu parohial, care urmează atelierului de icoane pe sticlă Ateneul Sf. Parascheva desfăşurat în toamna anului 2013 sub coordonarea doamnei profesor Viorica Colpacci. De fapt, acest lucru ne-a şi facilitat strângerea de fonduri relativ uşoară pentru proiectul Ateneu brâncovenesc, în valoare de aproape 4 000 lei.
Prima tranşă din sumă, proveniţi exclusiv din sponsorizări, cca. 2 000 lei au fost investiţi în sticlă, rame, vopsele şi pensule în ideea ca lecţiile de pictură pe sticlă să fie oferite gratuit de către parohia Sf. Pantelimon-Foişorul de Foc din Bucureşti, iar la sfârşitul lor copiii să plece cu icoanele acasă, făcând astfel misiune creştină în familie. Cea de a doua tranşă, cca. 1 800 lei (în realitate, conform facturilor, peste 2 000 lei) au reprezentant rezultatul colectei pentru fondul „Stop însingurării!” realizat prin valorificarea imaginilor icoanelor pictate în cadrul Ateneul Sf. Parascheva din toamna anului 2013 şi au fost alocaţi Mesei brâncoveneşti pentru circa 300 de persoane aflate în nevoie.
Partea frumoasă a proiectului este că nu se rezumă doar la icoanele care revin copiilor sau la alimentele destinate celor nevoiaşi, ci la posibilitatea continuării şi după încheierea lui şi, mai mult, la conexiunea cu alte parohii. În acest sens, la fiecare atelier de pictură pe sticlă susţinut de doamna profesor Anamirela Anghel au fost invitaţi preoţi (de ex. părintele protopop Ioan Popescu, parohul Bisericii Icoanei Părintele, Emil Nedelea Cărămizaru, parohul bisericii „Sfântul Gheorghe“-Nou, părintele profesor dr. Mihai Aurel, parohul bisericii Sfânta Treime – Delea Veche, părintele Stoica Dragoş Florin, preot la Biserica Doamna Oltea, părintele Gheorghiţă Burlănescu, parohul bisericii Popa Rusu, părintele George Vlad Dobrescu de la Centrul de îngrijiri paliative Sfântul Nectarie etc.), urmând ca vizita să fie întoarsă prin realizarea unei expoziţii în fiecare din bisericile din care provin.
Proiectul Ateneu brâncovenesc nu se va încheia odată cu concursul "Sfânta Euharistie - lumina vieţii creştine", ci prin punerea în scenă a piesei de teatru Sfântul Vodă Brâncoveanu, după un scenariu propriu, şi multiplicarea ei audio pe un suport CD care să fie valorificat în cadrul unei noi campanii de strângere de fonduri, de data aceasta pentru organizarea unui pelerinaj la una din mănăstirile ctitorite de Sfântul Voievod Martir Constantin Brâncoveanu.
ARHIVA MEDIA
1. Programul de inculturare a virtuţii milei creştine în viaţa parohială ATENEU BRÂNCOVENESC se apropie de o nouă etapă - AGENŢIA DE PRESĂ BASILICA, 31 aprilie 2014
În contextul în care asistenţa socială contemporană, inclusiv cea desfăşurată de Biserică, cunoaşte o profundă fundamentare secularizată, bazată pe un umanism antropocentric şi autosuficient, după cum sesizează părintele Ioan Ică jr., soluţia practică oferită de programul social-filantropic desfăşurat la biserica Sf. Pantelimon-Foişorul de Foc din Bucureşti o reprezintă inculturarea virtuţii milei creştine în puterea de a face binele.
La nivelul bisericii Sf. Pantelimon – Foişorul de Foc, această inculturare a virtuţii milei creştine a îmbrăcat în perioada februarie - aprilie 2014 forma concretă a programului Ateneu parohial prin intermediul căruia s-au făcut eforturi sistematice ca mesajul Mântuitorului nostru Hristos să pătrundă în sufletul a peste 25 de copii de la Şcoala parohială de duminică.
Astfel, prin programul Ateneu parohial s-a urmărit ca toţi aceşti copii să fie ajutaţi să-şi îmbogăţească duhovniceşte creşterea fizică şi intelectuală prin chemarea de a desfăşura o activitate social-filantropică modernă, dar conciliabilă cu Evanghelia, luând aminte cu grijă însă şi la cuvântul Sfântului GRIGORIE al NYSSEI care ne atrage atenţia astfel: „Căci nimeni să nu vadă această virtute (mila – n.n.) arătându-se numai în cele materiale. Pentru că, în acest caz, ea nu ar fi decât o faptă a celor ce au vreo putere să facă binele”.
Într-o tipăritură dedicată de Sfântul Antim Ivireanul marelui voievod martir Sfântul Constantin Brâncoveanu, domnitorul Ţării Româneşti (1688-1714), intitulată Învăţăturile lui Vasile Macedoneanul către fiul său, Leon Înţeleptul, se spune: „Dreapta-credinţă este dovedită în special prin milostenia către săraci. Să fii sigur că este pierdută acea zi în care nu ai făcut bine cuiva şi, în aceeaşi zi, nici tu nu vei fi ajutat de Dumnezeu. Dobândeşte, aşadar, obiceiul să faci milostenie, ca şi tu să dobândeşti mila lui Dumnezeu”.
Cu alte cuvinte, prezenţa în noi a virtuţii milei creştine, arată că harul Sfântului Duh este prezent şi lucrează în noi, „dincolo de controlul nostru”, după cum se exprimă pr. prof. Stanley Harakas: „Facerea de bine arată că Duhul naşte în noi înclinaţia reflexă de a face bine altora, mai ales celor aflaţi în nevoi”.
Însuşirea virtuţii milosteniei nu s-a predat teoretic, ci prin intenţiile iniţiatorilor proiectului de a-L face cât mai transparent pe Preamilostivul nostru Dumnezeu participanţilor la programul Ateneu parohial prin intermediul pictării icoanelor, denumite sugestiv „Biblia în imagini”, astfel încât să ajungă să se simtă „contemporani cu Mântuitorul nostru Hristos”.
Concret, modul de inculturare adoptat în cazul proiectului intitulat Ateneu brâncovenesc, dar şi a altora de acest gen din cadrul programului social-filantropic Ateneu parohial, a fost acela de a-l face pe fiecare copil să înţeleagă faptul că stă în puterea lui să picteze o icoană pe care mai apoi să o valorifice în beneficiul unei persoane care are nevoie de ajutor, dar şi că dovada supremă de cinstire a unei sfinte icoane o reprezintă cinstirea icoanei din sufletul semenului nostru, oricât de oropsit ar fi el.
Astfel, în contextul lucrării social filantropice desfăşurate prin proiectul Ateneu brâncovenesc, s-a considerat o adevărată reuşita măsura în care copiii au învăţat să aprecieze şi, mai mult, să practice virtutea milosteniei creştine. Dar, cea mai importantă concluzie rămâne totuşi cea formulată de doamna Georgeta Müller, educatoare în cadrul Centrului de recuperare şi reabilitare neuropsihiatrică din str. Balotului, care asistând la desfăşurarea proiectului Masa brâncovenească pentru cei 150 de tineri internaţi aici, proiect care a inclus şi împărtăşirea lor, se întreba retoric: „Dacă Sfânta Împărtăşanie îi linişteşte pe aceşti tineri internaţi în cadrul centrului nostru de recuperare şi reabilitare neuropsihiatrică, vă daţi seama ce efecte are asupra omului sănătos?”.
Conceptul proiectului Ateneu brâncovenesc a fost unul complex, din punct de vedere cultural-misionar, pentru că a fost vorba de un episod din cadrul programului Ateneu parohial, care urmează atelierului de icoane pe sticlă Ateneul Sf. Parascheva desfăşurat în toamna anului 2013 sub coordonarea doamnei profesor Viorica Colpacci. De fapt, acest lucru ne-a şi facilitat strângerea de fonduri relativ uşoară pentru proiectul Ateneu brâncovenesc, în valoare de aproape 4 000 lei.
Prima tranşă din sumă, proveniţi exclusiv din sponsorizări, cca. 2 000 lei au fost investiţi în sticlă, rame, vopsele şi pensule în ideea ca lecţiile de pictură pe sticlă să fie oferite gratuit de către parohia Sf. Pantelimon-Foişorul de Foc din Bucureşti, iar la sfârşitul lor copiii să plece cu icoanele acasă, făcând astfel misiune creştină în familie. Cea de a doua tranşă, cca. 1 800 lei (în realitate, conform facturilor, peste 2 000 lei) au reprezentant rezultatul colectei pentru fondul „Stop însingurării!” realizat prin valorificarea imaginilor icoanelor pictate în cadrul Ateneul Sf. Parascheva din toamna anului 2013 şi au fost alocaţi Mesei brâncoveneşti pentru circa 300 de persoane aflate în nevoie.
Partea frumoasă a proiectului este că nu se rezumă doar la icoanele care revin copiilor sau la alimentele destinate celor nevoiaşi, ci la posibilitatea continuării şi după încheierea lui şi, mai mult, la conexiunea cu alte parohii. În acest sens, la fiecare atelier de pictură pe sticlă susţinut de doamna profesor Anamirela Anghel au fost invitaţi preoţi (de ex. părintele protopop Ioan Popescu, parohul Bisericii Icoanei Părintele, Emil Nedelea Cărămizaru, parohul bisericii „Sfântul Gheorghe“-Nou, părintele profesor dr. Mihai Aurel, parohul bisericii Sfânta Treime – Delea Veche, părintele Stoica Dragoş Florin, preot la Biserica Doamna Oltea, părintele Gheorghiţă Burlănescu, parohul bisericii Popa Rusu, părintele George Vlad Dobrescu de la Centrul de îngrijiri paliative Sfântul Nectarie etc.), urmând ca vizita să fie întoarsă prin realizarea unei expoziţii în fiecare din bisericile din care provin.
Proiectul Ateneu brâncovenesc nu se va încheia odată cu concursul "Sfânta Euharistie - lumina vieţii creştine", ci prin punerea în scenă a piesei de teatru Sfântul Vodă Brâncoveanu, după un scenariu propriu, şi multiplicarea ei audio pe un suport CD care să fie valorificat în cadrul unei noi campanii de strângere de fonduri, de data aceasta pentru organizarea unui pelerinaj la una din mănăstirile ctitorite de Sfântul Voievod Martir Constantin Brâncoveanu.
