luni, 29 decembrie 2014

Declaratii de intentii 2015 a Departamentului de copii şi tineret „Ateneul Sfântului Pantelimon”



2015 - Anul omagial al Aşezământului cultural-duhovnicesc “Ateneul Sfântului Pantelimon” şi Anul comemorativ al  Părintelui Petru Gh. Savin

În anul 2015, Departamentul de copii şi tineret „Ateneul Sfântului Pantelimon” de la biserica Sfântul Pantelimon-Foişorul de Foc din Bucureşti aniversează Anul omagial al Aşezământului cultural-duhovnicesc “Ateneul Sfântului Pantelimon” şi Anul comemorativ al  Părintelui Petru Gh. Savin.
Printre păstorii de suflete de la biserica Sfântul Pantelimon-Foişorul de Foc din Bucureşti, părintele Petru Gh. Savin, a cărui viaţă şi activitate constituie un model pentru credincioşii de astăzi, s-a remarcat în chip deosebit printr-o frumoasă activitate pastorală şi culturală. Prin viaţa şi activitatea sa, părintele Petru Gh. Savin s-a dovedit a fi un apărător al dreptei credinţe, un învăţător al tinerilor creştini, un luminător al familiei creştine şi un promotor al filantropiei în parohia Sfântul Pantelimon-Foişorul de Foc din Bucureşti.
Ca atare, tema Anului omagial al Aşezământului cultural-duhovnicesc “Ateneul Sfântului Pantelimon” şi Anului comemorativ al  Părintelui Petru Gh. Savin va fi tratată de către Departamentul de copii şi tineret “Ateneul Sfântului Pantelimon“ în anul 2015 sub forma de concursuri, spectacole (în special, de teatru), simpozioane-conferinţă, prezentări de material documentar, întâlniri, workshop-uri, pelerinaje, tabere creştine şi expoziţii de icoane, cu scopul prezentării istoriei, vieţii şi activităţii parohiei Sfântul Pantelimon-Foişorul de Foc din Bucureşti, precum şi a renumitului preot de mir Petru Gh. Savin, care prin slujirea şi activitatea lui, a contribuit la susţinerea, consolidarea şi dinamizarea vieţii şi misiunii acestei parohii. 
2015 - Anul omagial al Aşezământului cultural-duhovnicesc “Ateneul Sfântului Pantelimon” şi Anul comemorativ al  Părintelui Petru Gh. Savin va constitui subiectul celor două Atenee misionare semestriale, organizate sub numele de Ateneu ascetic parohial şi Ateneu mistic parohial cu scopul dezvoltării programului parohial “Voluntarii Sf. Pantelimon”.
Reamintim că scopul programului parohial “Voluntarii Sf. Pantelimon” îl reprezintă atingerea maturităţii întru credinţă nu prin constrângere, ci prin împărtăşirea bucuriei întâlnirii creştine în spaţii publice deschise. În acest scop Departamentul de copii şi tineret „Ateneul Sfântului Pantelimon” se angajează să suţină acţiunile bisericeşti de încurajare a “libertăţii în Hristos” prin înlocuirea sistematică a păcatelor propagate de cultura de masă care au contribuit din plin la pierderea inocenţei societăţii româneşti cu virtuţile umane şi teologice care le corespund! Printre responsabilitățile “Voluntarilor Sf. Pantelimon” enumerăm:   
1. Atragerea de voluntari în scopul cultivării credinţei creştin-ortodoxe;
2. Elaborarea de produse culturale de calitate special pentru persoanele aflate în dificultate;
3. Practicarea sfinţeniei în circumstanţe concrete ale vieţii (la nivel de familie, parohie, şcoală, stradă, cartier, oraş, ţară);
4. Acţiuni în domeniul adaptabilităţii tinerilor creştin-ortodocşi (formarea profesională şi învăţarea de-a lungul vieţii prin furnizarea de cunoştinţe, competenţe şi abilităţi necesare practicării ocupaţiilor de tip "dominant" (ex. învăţător), "de străpungere" (ex. îngrijitor bătrâni la domiciliu) sau "care şi-au schimbat semnificativ conţinutul" (ex. specialist în relaţii publice);
5. Îmbogăţirea patrimoniului cultural bisericesc (printr-o reală şi o justă apreciere şi valorificare a valorilor cuprinse în învăţătura bisericească);
6. Însuşirea de către tinerii creştini a idealului de a deveni “buni creştini şi buni români” (prin demonstrarea măsurii ataşamentului lor faţă de valorile creştine ortodoxe româneşti aşa cum se desprind ele din predaniilor Mântuitorului Hristos împărtăşite din moşi strămoşi).
În anul 2015, Departamentul de copii şi tineret “Ateneul Sfântului Pantelimon“ va organiza un congres interparohial dedicat Anului omagial al Aşezământului cultural-duhovnicesc “Ateneul Sfântului Pantelimon” şi Anului comemorativ al  Părintelui Petru Gh. Savin, precum şi pelerinaje în ţară, în locurile legate de numele şi personalitatea părintelui Petru Gh. Savin. 
Manifestările organizate în 2015Anul omagial al Aşezământului cultural-duhovnicesc “Ateneul Sfântului Pantelimon” şi Anul comemorativ al  Părintelui Petru Gh. Savin vor fi mediatizate de către Biroul de Presă al Departamentului de copii şi tineret “Ateneul Sfântului Pantelimon” în mass-media bisericească şi presa laică.

BIROUL DE PRESĂ AL
DEPARTAMENTULUI DE COPII ŞI TINERET “ATENEUL SFÂNTULUI PANTELIMON”

marți, 23 decembrie 2014

În Protopopiatul Sectorului II Bucureşti s-a constituit Liga Tineretului Creștin Ortodox

 Peste 200 de membri ai Comitetelor parohiale de tineri din Protoieria Sectorului II Capitală au participat la adunarea generală de constituire a Ligii Tineretului Creștin Ortodox (LTCOR) – Filiala Sector 2 București, organizată la biserica Sfântul Dumitru – Colentina în seara zilei de 22 decembrie 2014. 

Şedinţa primei adunări generale a LTCOR – Filiala Sector 2 Capitală a fost condusă de părintele protopop Ion Popescu care, după ce a subliniat importanța educaţiei religioase a tineretului creştin ortodox, a salutat constituirea LTCOR sector 2 București și i-a îndemnat pe tinerii din această parte a Capitalei să se implice cât mai mult în activităţile întreprinse de aceasta organizaţie creştină. Întâlnirea acestor tineri creştini ortodocşi a avut ca obiectiv principal desemnarea conducerii noii organizaţii şi stabilirea departamentelor de activitate pentru lucru organizat, ale căror coordonate principale constau în grija faţă de persoane aflate în situaţie de vulnerabilitatea, concursuri, spectacole, conferinţe, workshop-uri, pelerinaje, tabere creştine, actvităţi sport etc. 

În acest context, diaconul Tudor Georgian-Ciprian de la Parohia Precupeţii-Vechi a fost desemnat preşedinte al LTCOR – Filiala Sector 2 București, iar diaconul Robu Cătălin și d-ra Gaiță Elena au fost aleşi vicepreşedinţi au ai acestei organizaţii de tineret. De asemenea, cu această ocazie au fost desemnați și membrii Biroului executiv. În luarea sa de cuvânt, preşedintele LTCOR – sector 2, părintele Tudor Gerogia-Ciprian, le-a mulţumit tuturor celor prezenţi pentru votul de încredere acordat şi a propus ca prima activitate a LTCOR – Filiala Sector 2 Capitală să constea în susţinerea campanie de donare de sânge “Donează sânge! Salvează o viaţă!", lansată de Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. 

Adunarea generală de constituire a Ligii Tineretului Creștin Ortodox (LTCOR) – Filiala Sector 2 București s-a încheiat cu un colind şi cu o rugăciune de mulţumire. BIROUL DE PRESĂ AL LTCOR – FILIALA SECTOR 2 BUCUREȘTI

luni, 22 decembrie 2014

Conferința "Bun creştin şi bun român" susţinută de prof. C.C. Ciomâzgă

Abstract: Când o valoare tinde să înlocuiască alte valori se produce un conflict axiologic care, în funcţie de gravitate sa, poate conduce de la ofense particulare până la războaie mondiale. Aşa se întâmplă chiar şi atunci când religia tinde să înlocuiască politica,aşa cum se constată spre exemplu în Orientul Mijlociu.

În semn de preţuire faţă de eroii martiri români a căror jertfă pentru neam, credinţă şi ţară a culminat cu evenimentele dramatice din decembrie 1989, Departamentul pentru copii și tineret ”Ateneul Sfântului Pantelimon” l-a invitat pe domnul Cornel Constantin Ciomâzgă să susţină duminică, 21 decembrie 2014, conferința cu tema "Bun creştin şi bun român" la biserica Sfântul Pantelimon Foișorul de Foc din București.

Aflând că domnul Cornel Constantin Ciomâzgă a mai susținut o conferință similară în vecinătatea parohiei noastre, mai precis la biserica Sfântul Silvestru, de a cărei istorie ne leagă persoana ctitorului bisericii noastre, Părintele Ioan (Ivan) de la Silvestru, părintele profesor Nicolae Bordașiu a fost invitat să modereze întâlnirea credincioşilor parohiei noastre cu domnul Cornel Constantin Ciomâzgă. Considerăm că întâlnirea părintelui profesor Nicolae Bordaşiu cu autorul cărţii "Se întorc moţii acasă" a fost cu atât mai nimerită cu cât Cornel Constantin Ciomâzgă face dezvăluiri referitoare la un torţionar care ajunge să se spovedească unui bătrân duhovnic, aşa cum este părintele Nicolae de la Silvestru, care fusese cândva, cu 36 de ani în urmă, nici mai mult nici mai puţin decât cea mai opresată victimă a lui.

Titlul conferinţei "Bun creştin şi bun român" face trimitere la lecţiile de istorie parohială desfăşurate în perioada 7 septembrie - 16 noiembrie 2014 în cadrul atelierului intitulat "Misiunea parohiei Sf. Pantelimon-Foişorul de Foc din Bucureşti în secolul XX", datorită cărora s-a strâns un material documentar bogat care, împreună cu icoanele realizate de copii în cadrul atelierului de pictură "Părintele Ioan (Ivan) de la Silvestru", au constituit subiectul expoziţiei iconografice şi documentare "Bun creştin şi bun român". Potrivit datelor istorice prezentate în acest context educaţional se poate spune pe drept cuvânt că biserica Sfântul Pantelimon-Foişorul de Foc din Bucureşti, ale cărei origini de ctitorire îşi trag seva din vremurile de domnie a Sfântului Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu, a fost - cel puţin în prima parte a secolului trecut - o veritabilă şcoală a rugăciunii la care s-au format “buni creştini şi buni români”, după o expresia consacrată de pr. Ion Pâslaru. În acest sens, este suficient să reamintim opiniei publice convingerea noastră că Aşezământul cultural-duhovnicesc „Ateneul Sfântului Pantelimon”, aşa cum a fost conceput în anul 1941 de către părintele Petru Gh. Savin, fratele teologului I. Gh. Savin, a fost nici mai mult nici mai puţin decât unul din precursorii mişcării „Rugul Aprins” de la mănăstirea Antim din Bucureşti.

Cu prilejul conferinţei, Departamentul pentru copii și tineret ”Ateneul Sfântului Pantelimon” au lansat albumul-catalog "Bun creştin şi bun român" care cuprinde sesiunea de toamnă a lucrărilor catehetice şi misionare desfăşurate cu copii şi tinerii la parohia Sfântul Pantelimon-Foişorul de Foc din Bucureşti (vezi documentul atasat!).  

De ce Conferințe de Crăciun Ateneul Sfântului Pantelimon? Cum a pornit ideea? Deşi specialiştii avertizează asupra creşterii violenţei în societate şi agresivităţii tinerei generaţii în special, iar mass-media relatează tot mai multe cazuri de acest gen, paradoxal sunt încurajate tocmai activităţile cu efecte negative asupra formării şi educaţiei copiilor şi tinerilor, sub pretextul distracţiei, aceştia fiind invitaţi şi chiar îndemnaţi să adopte un comportament nefiresc, adesea violent. Din păcate, tânăra generaţie este stimulată să îşi afirme importanţa (semnificaţia) personale prin recompense sexuala pentru agresiune, iar nu prin religie, în cele mai radicale (fanatice sau extremiste) mişcări şi programe sociale, după cum sustine psihologul Arie Kruglanski, într-un articol publicat pe site-ul Jewish Journal. Forţând frontierele comportamentului uman şi ajungând să depăşească chiar şi cele mai îndrăzneţe scenarii horror, pericolul dezumanizării copiilor şi tinerilor face din ce în ce mai necesară comunicarea marilor valori care înnobilează omul şi epoca în care trăieşte, într-un mod accesibil celor mai largi audienţe.

De ce la "Ateneul Sfântul Pantelimon"? Se ştie deja că "Ateneul Sfântul Pantelimon" s-a născut din dorinţa de a conduce la nivelul parohiei idealurile Societăţii “Ateneul Român” care s-a înfiinţat din ideea fundamentală a Conferinţelor publice, aşa cum le numea Constantin Esarcu, “pentru popor şi repet pentru popor” care a condus în cele din urmă la ridicarea unui edificiu impozant, ridicat simbolic pe o proprietate a familiei Văcăreştilor. Spre exemplu, Ienăchiță Văcărescu deschide și seria artelor poetice românești, printr-un celebru „testament”: Urmașilor mei Văcărești,/Las vouă moștenire/Creșterea limbii românești/Ș-a patriei cinstire.

De ce este nevoie să reînvie "Ateneul Sfântului Pantelimon"? În condiţiile în care, din cauza secularizării, peste tot în lume se observă o adâncire a prăpastiei dintre tânăra generaţie şi religie, cred că a sosit timpul să ne întrebăm din ce în ce mai serios ce se întâmplă însă atunci când copiii sunt mai puţin credincioşi decât proprii lor părinţi? "Ateneele" au fost o importantă şi specifică mişcare culturală a generaţiei moşilor şi strămoşilor noştri al cărui viitor a fost curmat dramatic de  regimul comunist din România. Însă, diferenţa "ateneelor religioase" față de  "ateneele populare" ale acelor timpuri a dată de faptul că primele s-au născut în sânul Bisericii.  La ce contribuie astăzi reînvierea conceptului de ateneu? În primul rând, la contrabalansarea efectelor năucitoare ale secularizării. Spre exemplu, ofensiva din ce în ce mai susţinută a adepţilor secularizării împotriva religiei în general este la fel de îngrijorătoare ca şi problema fundamentalismului religios întrucât această ofensivă nu face altceva decât ca, pe fondul ritmului accelerat de globalizare şi modernizare ale lumii, să provoace crize spirituale şi, indirect, să reanime sub diferite forme curentele anarhiste în diverse părţi ale globului pământesc. Pe fondul secularizării excesive, în loc să fie îndreptată spre o democraţie providenţială, tânăra generaţie - sub falsa impresie a modernizării - este condamnată la un ateism anarhic, la fel de grav ca şi formele de dictatură cărora, în mod proniator, Dumnezeu le-a stat împotrivă. În loc ca tinerii să fie ajutaţi să înveţe arta stăpânirii de sine prin care omul – controlându-şi pornirile sălbatice ale patimilor determinate de ispite – poate ajunge de la virtute la valoare, sunt încurajaţi să-şi revendice „dreptul” la păcat. Prafrazând pe autorul volumului "Revoluția sexuală globală. Distrugerea libertăţii în numele libertăţii”, putem spune că asistăm astăzi la o distrugere a "dreptăţii în numele  dreptului şi libertăţii de a păcătui". 
ARHIVA FOTO & VIDEO:  





























miercuri, 17 decembrie 2014

Campania "Dar din dar" a ajuns la parohia Sf. Pantelimon-Foisorul de Foc


Si pentru ca Mos Nicolae a adus copiilor din parohie numai carti, Mos Craciun si-a luat revansa si a adus la biseria Sfantul Pantelimon-Foisorul de Foc din bucuresti multe jucarii si hainute. A fost un Mos mai special in sensul ca darurile sale nu au fost tocmai noi, ci au fost stranse de copii de la firma "Jhonson&Jhonson" in cadrul unei campanii de genul "Dar din dar". Poate ca in felul acesta Mos Craciun a incercat sa ne sugereze ca si copii din parohia noastra ar trebui sa procedeze la fel. In orice caz, Mos Craciun a plecat multumit pentru ca darurile sale au fost apreciate. In plus, hainutele au fost directionate spre Protoieria Sectorului 2 Capitala, urmand sa fie impartite copiilor nevoiasi, aflati in situatii de vulnerabilitate. 












marți, 16 decembrie 2014

Parteneriatul dintre Departamentul pentru copii şi tineret “Ateneul Sfântului Pantelimon” şi Şcoala Gimnazială Maica Domnului din sectorul II Capitală

 Departamentul pentru copii şi tineret “Ateneul Sfântului Pantelimon” încearcă să dezvolte forme concrete de parteneriat cu şcolile şi grădiniţele de stat sau particulare din apropierea bisericii Sfântul Pantelimon-Foişorul de Foc, aşa cum este, spre exemplu, cazul Şcolii Gimnaziale Maica Domnului din sectorul II Capitală. 

În anul 2013, acest parteneriat a îmbrăcat forma concretă a piesei de teatru jucată în data de 5 decembrie 2013, la Palatul Patriarhiei, în cadrul proiectului Arhiepiscopiei Bucureştilor intitulat “Sfântul Nicolae în mijlocul copiilor”. Parteneriatul dintre Departamentul pentru copii şi tineret “Ateneul Sfântului Pantelimon” şi Şcoala Gimnazială Maica Domnului a apărut din necesitatea completării şi prelungirii procesului de educaţie în afara orei de religie, în afara clasei şi în afara şcolii, precum şi a catehezelor desfăşurate la parohie în cadrul programului naţional de cateheză al Patriarhiei Romane intitulat „Hristos Împărtăşit Copiilor”. 
 
Astfel, convinsă de faptul că, sub presiunea pericolelor sociale, angajamentul misionar al Bisericii de a-i conduce pe copiii spre Mântuitorul nostru Hristos constituie o alternativă salvatoare, doamna profesor Julieta Mihăilescu, directorul Şcolii Gimnaziale „Maica Domnului” Bucureşti, şi-a îndemnat elevii să-şi îndrepte paşii cu încredere către biserica parohiei Sfântul Pantelimon-Foişorul de Foc.  

Anul acesta, cea mai importantă realizare a parteneriatului informal dintre parohia Sf. Pantelimon - Foişorul de Foc şi Şcoala Gimnazială Maica Domnului a constituit-o sprijinirea trupei de teatru a şcolii în susţinerea spectacolului de Crăciun din data de 16 decembrie 2014 la mănăstirea Christiana, în cadrul proiectului Protoieriei Sectorului 2 Capitală intitulat “Vestim naşterea Domnului” sub coordonarea părintelui protoiereu Ioan Popescu. Drept răsplată, copii au primit câte un exemplar din cartea părintelui Bogdan-Aurel Teleanu cu piesa de teatru “Sfântul Vodă brâncoveanu”, care conţine şi un DVD .









REVISTA PRESEI:
1.O acţiune social-filantropică organizată de Protopopiatul Sector 2Colindători la Mănăstirea Christiana din Capitală - Cotidianul Ziarul Lumina (Raluca Brodner)
 Marţi, 16 decembrie, porţile Mănăstirii Christiana s-au deschis larg pentru colindătorii dornici să vestească Naşterea Domnului nostru Iisus Hristos obştii de maici şi vârstnicelor cazate în căminul din cadrul ansamblului monahal. Evenimentul, organizat de Protopopiatul Sector 2 Capitală, a dat startul serbării de Crăciun, care va continua şi la celelalte cămine din această protoierie.

Copii de la Şcoala gimnazială nr. 24 (Parohia Dichiu), de la Şcoala „Maica Domnului“ (Parohia „Sfântul Pantelimon“ - Foişorul de Foc), alături de micuţii de la DGASPC Sector 2 (Parohia Olari), au prezentat piese de teatru şi au cântat colinde în prezenţa maicilor, clericilor şi a celor 23 de bătrâne de la căminul Mănăstirii Christiana, care i-au răsplătit cu multe aplauze, zâmbete şi îmbrăţişări. Rolurile s-au inversat şi cei mici au devenit spectactatori entuziaşti în faţa programului artistic pregătit de bunicuţe. La final, toţi au fost răsplătiţi cu daruri oferite prin grija pr. protopop Ion Popescu, de la Parohia Icoanei, şi a pr. Nicolae Dumitraşcu, de la Parohia Andronache.

„Încercăm să-L facem prezent pe Mântuitorul Hristos Cel darnic şi bun aici, la Mănăstirea Christiana, fiind şi noi darnici şi buni. Ne străduim să oferim bunătate şi câte un dar material copiilor de toate vârstele, deoarece şi persoanele din centrul rezidenţial pentru vârstnici sunt tot un fel de copii care cred că se bucură la fel ca şi cei mici. Încercăm să facem din această zi o sărbătoare, dăruindu-le tuturor un licăr de bucurie. Ştim că mulţi bătrâni se consideră la periferia societăţii, însă vrem să-i încredinţăm că nu este aşa, căci dânşii se bucură de atenţia şi de dragostea noastră. Acesta este un început. Serbarea de Crăciun a protoieriei noastre nu se încheie aici, deoarece vom merge la toate căminele de bătrâni din protopopiat. Trebuie spus că aceşti oameni, pe lângă faptul că sunt bolnavi, dezorientaţi, unii dintre ei nu au familii şi am vrea să le fim familie, mai ales în această perioadă“, a spus pr. Ion Popescu, protoiereul Protopopiatului Sector 2 Capitală.

Aproape de bradul împodobit, sub privirile lui Moş Crăciun, nimeni nu a plecat din sala de festivităţi a mănăstirii până când nu au desfăcut darurile primite. Copiii au fost încântaţi să descopere rechizitele, jucăriile şi dulciurile primite, iar bătrânele şi-au exprimat recunoştinţa pentru dulciurile, fructele şi materialele de igienă primite. „A fost o bucurie prezenţa copiilor în mijlocul nostru. De altfel, cei mici vin an de an la noi, să ne colinde, a devenit deja o tradiţie. Zilele următoare aşteptăm şi alţi copilaşi să ne aducă vestea cea bună a Naşterii Mântuitorului. În perioada aceasta, doamnele de la noi din cămin sunt altfel, mai optimiste, aşteaptă sărbătorile cu veselie şi speranţă. Sub coordonarea maicii Dositeea, au încercat să prezinte, după puterile lor, o piesă şi să cânte câteva colinde“, a precizat stavrofora Benedicta Chirobocea, stareţa Mănăstirii Christiana.





sâmbătă, 13 decembrie 2014

Publicarea numărului pe decembrie din periodicul ATENEUL SFÂNTULUI PANTELIMON

Ateneul Sf. Pantelimon, decembrie 2014

Duminică, 14 decembrie 2014, ora 11.30, la biserica Sfântul Pantelimon-Foișorul de Foc din București va fi distribuit noul număr pe luna decembrie din periodicul lunar ATENEUL SFÂNTULUI PANTELIMON înființat în anul 1941 de preoții Petru Gh. Savin și Gh. Popescu-Colibași.

Acest număr este dedicat sărbătorilor de iarnă și, ca atare, conține o piesă de teatru cu obiceiuri de anul nou intitulată În zile de sărbători, aparținând părintelui Petru Gh. Savin, care a fost publicată prin dată la Chiținău în anul 1920 și difuzată pe postul public de radio în data de 3 ianuarie 1943, în vrmea în care era preot la biserica Sfântul Pantelimon-Foișorul de Foc din București.     

Preocuparea de seamă a părintelui Petru Gh. Savin (fratele profesorului universitar Ioan Gh. Savin), preot la biserica Sfântul Pantelimon Foişorul de Foc din Bucureşti între anii 1941-1949, a fost culegerea, studierea şi publicarea producţiilor folcloristice. Prin calităţile sale de povestitor cu har şi reală inspiraţie, a adus o incontestabilă contribuţie la dezvoltarea folcloristicii româneşti, contribuind la întocmirea unora dintre principalele colecţii de basme ce apar în Moldova în primele decenii ale secolului al XX-lea. A fost un colaborator al folcloriştilor Tudor Pamfile şi părintelui Dumitru Furtună, al căror mod de a elabora folclorul l-a urmărit multă vreme. Dintre lucrările publicate în domeniul folcloristicii, amintim: Clăcăieşti. Glume, jitii, taclale şi polojănii din popor, Bârlad, 911, 91p.; Poveşti, Bârlad, 1914, 129 p.; Mândrul florilor, Bucureşti, 1914,144 p.; Snoave din popor, Bucureşti, 1926, 104 p.; Satele sub raport cultural. Cum sunt. şi cum ar trebui şi fie. Conferinţă, Bârlad, 1924, 39 p.; Preotul în literatură, Conferinţă, Neamţ, 1926, 33 p.; Din viaţa adventiştilor, Galaţi, 1928, 79 p.; Pilde creştineşti, Galaţi, 1935, 64 p..

O altă latură a personalităţii preotului folclorist Petru Gh. Savin este aceea de dramaturg popular, preocupare neîntâlnită la folcloriştii din generaţia sa. Menţionăm în continuare unele din lucrările sale în domeniul dramaturgic: În zile de sărbătoare. Piesă de teatru cu obiceiuri de Anul Nou, Chişinău,1920, 75p. (trei ediţii); O clacă cu viteji, Galaţi, 1943, 34 p.; Jertfa de Paşti. Schiţe moralizatoare, Galaţi, 1937,80 p.; Mântuirea sufletului. Piesă în 3 acte, Chişinău, 1935, 72 p.; Teatru pentru popor 5 piese de teatru într-un act, Bucureşti, 1943, 202 p.; Ne cheamă Străjeria. Piesă de teatru străjerească într-un act. Galaţi, nedatată, 31 p.
Facem precizarea că la Biblioteca Academiei Române (P II 41324) se mai păstrează încă originalul primului număr al publicaţiei parohiei Sfântul Pantelimon-Foişorul de Foc din Bucureşti din perioada interbelică, intitulat  "FOAIA PAROHIALĂ - Organ cultural al parohiei şi Ateneului religios Sf. Pantelimon Foişorul de Foc din Bucureşti (1941)", editat de pr. paroh Gheorghe Popescu-Colibaş şi pr. Petru Gh. Savin pentru "moralizarea şi îndrumarea credincioşilor". "FOAIA PAROHIALĂ" are aprobarea de înfiinţare nr. 313/23 aprilie 1941a Biroului de Cenzură.

Referitor la titlul de ATENEU RELIGIOS "SF. PANTELIMON", impropiat de programul social-cultural desfăşurat din 2008 la parohia Sf. Pantelimon-Foişorul de Foc din Bucureşti iniţiat de pr. Teleanu Bogdan-Aurel în cadrul programului catehetic naţional "Hristos împărtăşit copiilor", pr. Petru Gh. Savin afirmă următoarele în primul număr al "FOII PAROHIALE ATENEUL RELIGIOS SF. PANTELIMON" (1941) : 
"Credem că este unul dintre cele dintâi aşezăminte ce trebuie numai decât să ia fiinţă în parohia noastră. El a întârziat prea mult, ca să nu i se simtă lipsa.  
Între preot, biserică şi popor nu sunt decât numai legături duhovniceşti ale sf. slujbe şi a trebuinţelor sufleteşti de ordin ritual. Dar nu e deajuns. Preotul trebuie să aibă grijă şi să supravegheze, punând la dispoziţie credincioşilor şi în ceia ce priveşte educarea mai ales a tineretului. 
Un ateneu religios, condus de biserică va avea rolul de a pune în lumină prin conferinţe, de ale unor presonalităţi din cele mai pricepute, - diferite chestiuni de credinţă, învăţătură şi lumină. Aceste conferinţe vor fi urmate de coruri religioase, lecturi, recitări, toate alcătuind un program de înălţare şi delectare sufletească a enoriaşilor. Ele vor fi ţinute sau la biserică sau la vre una din şcolile din parohie.  
Este o lume care ne aşteaptă de mult să le procurăm această desfătare duhovnicească. Este o lume, care prin faptul că noi nu le-am venit în ajutorul sufletesc al lor  s`au dus în altă parte şi s`au răcit de legătura duhovnicească cu slujitorii bisericei. Ei s`au dus să caute hrană duhovnicească în alte părţi şi suntem siguri că odată ce vor vedea că şi noi ne silim să le facem sălaş duhovnicesc prin acest aşezământ de lumină şi hrană duhovnicească, ei vor rămânea cu noi şi`n jurul nostru. 
Ateneul cultural religios, credem că apoi va forma din tineretul acestei parohii un buchet de misionari şi propagandişti, ca astfel împreună să ne desfătăm sub aripa sfântă şi povăţuitoare a sfintei biserici.
Un comitet de doamne şi domni din enorie vor conduce acest aşezământ şi acei ce vor bine voi să-şi însuşească acest gând, vor bine voi a ne scrie, sau a pofti ca să putem chibzui împreună, cât mai curând şi mai temeinic la realizarea lui" .(p. 3)
Facem precizarea că un proiect similar a ceea ce se dorea a fi "Ateneul Sfântului Pantelimon" din Bucureşti a existat şi în alte părţi ale ţării. Spre exemplu, în perioada interbelică, la Iaşi, pe lângă biserica Sf. Haralambie, a funcţionat "Ateneul Sf. Haralambie” unde aveau loc conferinţe susţinute de oamenii de cultură ai timpului, filosoful Ion Petrovici (1882-1972), fiind unul dintre cei mai audiaţi. Această activitate cu caracter cultural-misionar a fost iniţiată şi organizată de mitropolitul Irineu Mihălcescu care, în încăperea "Ateneului Sfântul Haralambie“, în după-amiezile duminicilor din Postul Mare, începând cu duminica Ortodoxiei a ţinut o serie de conferinţe pentru înviorarea vieţii duhovniceşti. 
 
Începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în majoritatea oraşelor României, mari şi mici, luau fiinţă "ateneele culturale populare", după modelul francez al societăţilor de lectură introduse la noi de gazetarul francez Ulysse de Marssillac între anii 1865-75. Acest concept va fi preluat mai târziu de Titu Maiorescu. Din tradiţia acestora va lua naştere, în 1860, Ateneul Român,  instituţie creată la Iaşi de M. Kogălniceanu, Ştefan Micle şi V.A. Urechia. Astfel, la Bucureşti, în aşa zisa Belle Epoque (anii 1920-1930), sub oblăduirea Direcţiei pentru Asistenţă Culturală a Primăriei Capitalei, funcţionau deja zeci de atene culturale populare, adevărate avanposturi ale ofensivei culturale din acele timpuri.   
Important de semnalat este faptul că precursorul bisericesc al "ateneelor culturale populare" poate fi considerată şi Asociaţia transilvană pentru literatura română şi cultura poporului român (ASTRA), întemeiată în 1861 de Andrei Şaguna, Gh. Bariţiu, Timotei Cipariu şi I. Puşcariu, care a avut aprobarea guvernului de la Viena în 6 septembrie 1861. Scopul asociaţiei era deşteptarea conştiinţei naţionale, dezvoltarea simţămintelor umanitare, purificarea şi unificarea limbii materne. Datorită organizării exemplare a Bisericii Ortodoxe din Transivania şi Banat de atunci în perspectiva întocmirii unui proiect de Statut de organizare şi funcţionare pentru o nouă formă de organizare bisericească românească, după cum remarca pr. prof. dr. Mircea Păcurariu (în Istoria Bisericii Ortodoxe Române, Editura BASILICA, Bucureşti, 2013, p. 484) această concepţie şaguniană de dezvoltare a misiunii bisericeşti prin cultură va fi extinsă şi în celelalte provincii româneşti prin unirea Transilvanie cu România (1 decembrie 1918) şi, mai ales, odată cu înfiinţarea Patriarhiei Române (1925) care consfinţea autocefalia Bisericii Ortodoxe Române (1885). 
Astfel, în 1914, la iniţiativa unor preoţi de cartier, ia fiinţă Cercul cultural „Ia şi citeşte", care urmărea realizarea şi editarea de broşuri cu tematică diversă care să „lumineze poporul", printre care şi "Foaea parohială. Organ al parohiei şi Ateneului religios Sf. Pantelimon Foişorul de Foc Bucureşti (1941)", editată de pr. Gheorghe Popescu-Colibaşi şi pr. Petru G. Savin (descriere după nr. 1 al foii de la Biblioteca Academiei  Române, P II 41324, cf. autorilor volumului Autocefalie şi responsabilitate, Editura Basilica a Patriarhiei Române, Bucureşti, 2010, p. 55).  

Conform autorilor volumului Autocefalie şi responsabilitate, "datorită noului cadru oferit de statul român, unei atitudini binevoitoare a societăţii antene faţă de valorile ortodoxe şi, poate, a unei influenţe a oresei bisericeşti transilvănene mult mai preocupată de subiectele sociale, între anii 1918-947, presa cu caracter religios de la sud de Carpaţi se caracterizează printr-o intensă şi diversă activitate editorială, apariţiile publicistice fiind iniţiate acum cu precădere de diverse asociaţii sau parohii; şi prin unele studii de o înaltă ţinută ştiinţifică. În anul 1936, datorită numărului mare de publicaţii bisericeşti se constituie sub preşedinţia Prof. D.G. Boroianu "Asociaţia generală a presei bisericeşti" (cf. Clement C. Pavel, "Presa bisericească", în Duh şi adevăr, I (1936), nr. 7, p. 3)." (Idem, p. 51). 

Mirel Bănică, autorul cărţii Biserica Ortodoxă Română, stat şi societate în anii `30, Iaşi, Ed. polirom, 2007, p. 47, îl citează pe Victor Popescu care afirmă: "Atunci când primim statistici despre cărţile publicate în străinătate ne cutremurăm... Dar când este vorba să se alcătuiască o listă a publicaţiilor româneşti,eu cred că mai este încă mult de făcut, de scris titluri peste titluri. Dacă ar fi vorba doar de cărţile religioase, impresia noastră este că nu ne găsim în faţa unei penurii de publicaţii religioase, ci dimpotrivă. Ca secretar de redacţie la revista Sfântului Sinod am sarcina de a scrie recenzii şi dări de seamă asupra cărţilor pe care le primim la redacţie. Sunt însă atât de multe, încât nu ne mai rămâne alt lucru de făcut decât de a citi şi scrie despre aceste cărţi care sosesc neîncetat. Dacă luăm în considerare doar publicaţiile periodice, sarcina este încă şi mai dificilă... Fără exagerare, apar în România mai mult de 40 de publicaţii ortodoxe, numai la Bucureşti apărând 10 tituluri" (Cf. Victor Popescu,"Publicaţiile religioase din România", în Logos, (1928), nr. 1, pp. 146-147 apud Mirel Bănică, Biserica Ortodoxă Română...., p. 51).