miercuri, 29 mai 2019

Spectacolul teatral ”Brâncovenii” va avea loc la Casa de Cultură a Sindicatelor din Constanța


Producție de succes a teatrului creștin, spectacolul ”Brâncovenii” va fi prezent pe scena Casei de Cultură a Sindicatelor din Constanța, miercuri, 19 iunie 2019, de la orele 18:00, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului.

Evenimentul, organizat de Compania Teatrală Zona, Arhiepiscopia Tomisului, Mănăstirea Dervent și parohia Sfântul Pantelimon din București, este dedicat Anului omagial al satului românesc (al preoților, învățătorilor și primarilor gospodari) în Patriarhia Română.

Spectacolul prezintă ceea ce etnograful Ernest Bernea considera a fi ”culmea istoriei suferințelor nemeritate îndurate de români” întruchipată de personajul Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu

***

Piesa de teatru propune constănțenilor o perspectivă subiectivă a Mariei Brâncoveanu aflată în ultima parte a vieții ei la Mănăstirea Surpatele, dar şi asupra momentelor principale ale martiriului soțului și fiilor ei. Spectacolul deschide o pagină de istorie care scoate în evidență și portretul de excepție al Sfântului Antim Ivireanul. Realizatorii spectacolului abordează o viziune umană, emoţională, prin care vor să transmită speranță, să aducă întărire în necazuri, dar și în credință, într-o perioadă aflată într-o vădită criză a valorilor, a idealurilor.

Din distribuţia spectacolului fac parte actorii Constantin Codrescu, Ana Calciu, Tomi Cristin, Magda Catone, Mihai Coadă, Ovidiu Cuncea/Mircea Constantin, Tiberiu Păun, Bogdan lacob, Dana Rusu și Alexandru lonescu. Textul piesei aparține Părintelui Bogdan Aurel Teleanu, preot slujitor la Parohia Sfântul Pantelimon – Foişorul de Foc din Bucureşti. Regia este semnată de Ivona Boitan, iar decorul şi costumele de Ileana Zirra.

Coproducători ai evenimentului sunt Protoieria Sector II şi Liga Tinerilor Creştini Ortodocşi, Filiala Sector II.
 Aici regăsiți calendarul evenimentului:
https://www.facebook.com/events/2368854313391242/2368860703390603/?notif_t=admin_plan_mall_activity&notif_id=1559550243715599 

miercuri, 15 mai 2019

Spectacolul teatral de succes ”Brâncovenii” va avea loc la Casa de Cultură din Zărnești

Producție de succes a teatrului creștin, spectacolul ”Brâncovenii” a fost prezent pe scena Casei de Cultură din Zărnești - judeţul Braşov, luni, 27 mai 2019, de la orele 18:00, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Laurențiu, Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului. 

Evenimentul, organizat de Compania Teatrală Zona, Parohia Zărnești III, Primăria Orașului Zărnești și parohia Sfântul Pantelimon din București, a fost dedicat Anului omagial al satului românesc (al preoților, învățătorilor și primarilor gospodari) în Patriarhia Română. 

Spectacolul a prezentat zărneștenilor ceea ce etnograful Ernest Bernea, care a locuit temporar în Zărnești, la Tohanul Vechi, considera a fi ”culmea istoriei suferințelor nemeritate îndurate de români” întruchipată de personajul Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu.

Spectacolul oferit zărneștenilor a fost cu atât mai interesant cu cât Sfântul Voievod Martir Constantin Brâncoveanu - urmând traiectoria idealului Marii Uniri - a repurtat o frumoasă victorie de partea transilvănenilor și împotriva imperialilor în celebra bătălie de la Zărneşti-Tohan (11/21 august 1690), câștigată cu ajutorul domnitorului Constantin Cantemir al Moldovei. ”În relatările transmise pe cale orală, bătrânii satului spuneau că, în urma bătăliei de la 1690, de la Zărneşti, tătarii au incendiat satul, iar aici n-a mai rămas în picioare după acel foc pârjolitor decât biserica cea nouă, ale căror ziduri din cărămidă şi piatră au ramas la locul lor. Se știe însă că, la înălţarea si consolidarea acestui lăcaş de cult a fost întinsă o mână de ajutor, tot din partea unui voievod al Ţării Româneşti, respectiv înaintaşul lui Constantin Brâncoveanu, Şerban Cantacuzino”.

Idealul brâncovenesc de emancipare națională a românilor avea să fie transpus ulterior, între anii 1902 - 1906, de mitropolitul ardelean Ioan Mețianu din Zărnești în manifestul peren de unire reprezentat de catedrala mitropolitană din Sibiu, ctitorită de acest demn urmaș al zărneștenilor.

***
Piesa de teatru propune o perspectivă subiectivă a Mariei Brâncoveanu aflată în ultima parte a vieții ei la Mănăstirea Surpatele, dar şi asupra momentelor principale ale martiriului soțului și fiilor ei. Spectacolul deschide o pagină de istorie care scoate în evidență și portretul de excepție al Sfântului Antim Ivireanul. Realizatorii spectacolului abordează o viziune umană, emoţională, prin care vor să transmită speranță, să aducă întărire în necazuri, dar și în credință, într-o perioadă aflată într-o vădită criză a valorilor, a idealurilor. 

Din distribuţia spectacolului fac parte actorii Constantin Codrescu, Ana Calciu, Tomi Cristin, Magda Catone, Mihai Coadă, Ovidiu Cuncea/Mircea Constantin, Tiberiu Păun, Bogdan lacob, Dana Rusu și Alexandru lonescu. Textul piesei aparține Părintelui Bogdan Aurel Teleanu, preot slujitor la Parohia Sfântul Pantelimon – Foişorul de Foc din Bucureşti. Regia este semnată de Ivona Boitan, decorul şi costumele de Ileana Zirra, iar Iulian Olteanu este responsabil de Sound design. Coproducători ai evenimentului sunt Protoieria Sector II şi Liga Tinerilor Creştini Ortodocşi, Filiala Sector II. 

 Intrarea la acest spectacol a fost liberă! Pentru această reprezentație sunt disponibile 150 de locuri.

ARHIVA MEDIA



ARHIVA FOTO


























































ARGUMENT:

1) DE CE CRED CĂ MEDIUL RURAL ROMÂNESC NU PIERE? PENTRU CĂ MARII CONDUCĂTORI AI DESTINULUI NEAMULUI NOSTRU ROMÂNESC ÎNVING DE DINCOLO DE MOARTE!

Cu ocazia Zilei naţionale de cinstire a martirilor din temniţele comuniste (14 mai), instituită prin Legea nr. 127/2017, semnalez faptul că Ernest Bernea (sociolog, etnograf și filozof român, unul dintre intelectualii de marcă ai perioadei interbelice) a fost eliberat la 1 octombrie 1962, după ispășiri în închisorile Jilava, Văcărești, Aiud și se retrage la Tohanul Vechi/Zărnești , lângă Brașov, unde întreprinde anchete etnografice și scrie niște eseuri filozofice despre opera lui Dante, precum și cartea „Tânărul Mistral”.

De fapt, încă înainte de arestarea sa de către comuniști, mai precis din anul 1956, Ernest Bernea se retrăsese din Bucureşti în zonă cu familia, din cauza prigoanei comuniste. Fiul lui, marele pictor Horia Bernea, care a făcut primii ani de şcoală aici, începe să valorifice ca artist subiectul pe care îl reprezintă peisajul subcarpatic din această zonă și să înființeze celebra sa ”Şcoală de la Poiana Mărului” (http://www.muzeulartabv.ro/…/Catalog%20Scoala%20de%20la%20P…). Este interesant faptul că satul Poiana Mărului a făcut parte din domeniul lui Constantin Brâncoveanu, fiind chiar ctitorul bisericii cu hramul Nașterea Sfântului Iona Botezătorul de pe vatra veche a acestui sat.

După ce a fost eliberat din arest, la Tohanul Vechi, el a stat doi ani într-un apartement de două camere dintr-un bloc muncitoresc, răstimp în care şi-a inventariat biblioteca ”decimată” de soția sa, Marcela, care - în ciuda faptului că avea o catedră de suplinitor la şcoala - pentru a supraviețui arestării lui a fost nevoită să vândă cele mai preţioase cărţi. Drept urmă a trecerii sale prin mediul rural de la poalele Pietrii Craiului a mai rămas poate doar crucea de pe mormântul soției sale Marcela din cimitirul sărac de la Tohanu Vechi. După moartea acesteia, Ernest Bernea s-a mutat la Bucureşti.
În fața încercărilor prin care a trecut acest mare susținător al satului românesc, meditezi altfel la cuvintele sale, consemnate în ”Cartea căpitanilor” (Criterion, 2010, pp. 5-6): ”Neamul românesc a cunoscut toate durerile în decursul veacurilor. Încercări grele s-au ivit în răscrucile istoriei sale. Nedreptatea, lipsa, munca fără rod, i-au apăsat umerii și sufletul. Trecutul său este o istorie de apăsări nemeritate. Neamului nostru ține mult la trecutul său, la trecutul-tradiție, cugetul și fapta strămoșilor, dar nu despre aceasta e vorba aici, ci de o istorie a suferințelor nemeritate pe care le-a purtat cu resemnare și credință. (...) Frumusețea gândului și faptei românești, după Mihai arhanghelul fulgerător al istoriei noastre, a mai scânteiat de câteva ori mai târziu, într-un Matei Basarab sau Brâncoveanu, pentru a se stinge odată cu acest neam de ctitori, ai Basarabenilor. Ce-a mai urmat, se știe. După stingerea neamului domnesc, atât în Moldova, cât și în Țara Românească, a venit rândul boierilor, rândul celor ce trebuia să stea cap poporului, să-l povățuiască și să-l îndrume pe calea birunței. Vreme de două veacuri boierii s-au înstrăinat de țară și de neam, s-au alungat, s-au omorât între ei până ce aproape li s-a stins sămânța. În lupta aceasta dintre ei a lucrat mâna vrăjmașe a străinilor, pentru împlinirea poftelor lor. Și așa dușmanul din afară al neamului l-a adus pe acela de un sânge și de o credință pentru ca să se împlinească sfârșitul Românilor, după dorința și nevoile celor din afară” (https://issuu.com/graphi…/…/ernest_bernea_cartea_capitanilor ).

Poate că nu întâmplător Dumnezeu a ales ca Ernest Bernea să se reculeag după anii grei de închisoare comunistă exact în locul în care a avut loc celebra bătălie a Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu de la Zărneşti-Tohan (11/21 august 1690), de partea transilvănenilor și împotriva imperialilor, pe care i-a și înfrânt cu ajutorul domnitorului Constantin Cantemir al Moldovei (https://tudorduică-transsylvanica.ro/…/11-21-august-1690-b…/).

Cunoscând aceste amănunte despre trecutul acestei regiuni, cum sa nu privești spre Zărnești ca spre o sursa de inspirație în anul omagial al satului romanesc în Patriarhia Română?

Cred ca zarnestenii au toate motivele sa fie pretențioși în ceea ce privește conservarea trecutului lor, adică sa nu se mulțumească cu orice alt surogat. De altfel, cheia înțelegerii mentalității unui locuitor autohton din Zărnești constă - după cum constata însuși Ernest Bernea - în respectul arătat trecutului de care se simte indestructibil legat.
Mă bucur că Părintele Patriarh Daniel și-a început discursul de susținere a mediului rural românesc din ajunul Zilei naţionale de cinstire a martirilor din temniţele comuniste (13 mai 2019) făcând trimitere la Ernest Bernea! Un superb demers de primenire a mediului rural românesc pornind din acest punct geografic de care mă simt legat existențial! (https://m.activenews.ro/…/Patriarhul-Daniel-propune-7-masur…)

După ce anul trecut duceam spectacolul ”Osânda cărților” la Zărnești (http://ateneulsfantuluipantelimon.blogspot.com/…/osanda-car…), anul acest intenționăm, tot la invitația parohiei Zărnești III, să ducem un nou spectacol dedicat Brâncovenilor într-un mediu rural care merită susținerea noastră invitându-i pe zărneșteni să medităm împreună cum se face trecerea de la ”Osânda Brâncovenilor (a se înțelege conducătorilor, căpitanilor lor etc.) la ”Osânda cărților” și invers!



ARHIVA VIDEO
1. Universul Credintei,19 mai 2019, prezentat de Andrei Victor Dochia, a anunțat primul evenimentul de la Zărnești - Brașov