miercuri, 30 mai 2018

A CINCEA ediţie din 2018 a publicaţiei ATENEUL SFÂNTULUI PANTELIMON este dedicată preotului Gheorghe C. Creţu

Cel de-al 44-lea număr al publicaţiei ATENEUL SFÂNTULUI PANTELIMON care se va lansa duminică, 3 iunie 2018, după Sfânta Liturghie, este dedicat preotului Gheorghe C. Creţu şi, implicit, Centenarului Unirii Basarabiei cu România. 
Pe lângă publicarea celui de-al treilea episod din articolul în care sunt descrişi cei 10 ani de activitate ai "Aşezământului religios-cultural Ateneul Sfântului Pantelimon", Departamentul pentru copii şi tineret Ateneul Sfântului Pantelimon face public proiectul  dedicat împlinirii a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu Țara. Este vorba, de un monumentul preotului militar Gheorghe C. Creţu, cel care a făcut legătura dintre biserica Sfântul Pantelimon, unul din primele lăcașuri de cult din București, şi membrii Sfatului Țării care au votat Unirea Basarabiei cu România. 

marți, 22 mai 2018

Inaugurarea unei noi rute de pelerinaj

Buni creștini și buni români, amatori de istorie și de artă, grupul de pelerini "Ateneul Sfântului Pantelimon" a explorat în ziua de 19 mai 2018 cel mai nou traseu turistic al României: „Drumul Cantacuzinilor". 

Pelerinajul pe urmele Cantacuzinilor inițiat de membrii Ateneului Sfântului Pantelimon pentru a cunoaște legăturile acestei familii imperiale bizantine cu parohia Sfântul Pantelimon - Foișorul de Foc din București a inaugurat practic o nouăt rută duhovnicească. 

Ideea a pornit efectiv de la un document din arhiva Consiliului Național de Studiere a Arhivelor fostei Securități (CNSAS)! Documentul incriminator relatează că un binecunoscut enoriașul bisericii Sfântul Pantelimon care a luptat pe frontul de la Mărășești, marele apologet Ioan Gh.Savin, discuta pe tren cu doamna Alexandria Cantacuzino despre mersul celui de-al doilea război mondial și pericolul iminent reprezentat de propagarea bolșevismului. Doamna Cantacuzino era de fapt nora lui Gheorghe Cantacuzino zis „Nababul“ și, respectiv, președintele Societății Ortodoxe Naționale a Femeilor din România care a avut inițiativa ridicării unui mausoleu la Mărășești, precum și în strângerea fondurilor și în realizarea efectivă a acestui proiect dedicat mormintelor marilor conducători de oaste care au dus la victoria finală din 1918. 

Indubitabil, acest periplu spiritual a fost mult simplificat de faptul că la biserica Adormirea Maicii Domnului din comuna Filipeștii de Târg (jud. Prahova) am fost primiți de părintele paroh Botescu Gabriel Aurel cu tradiționala ospitalitate românească. Biserica aceasta, care păstrează încă pisania vechiului lăcaș de cult descris atât de frumos de Paul din Alep, se află în vecinătatea deja celebrului conac al Cantacuzinilor intitulat "Pană Filipescu", situat pe meleagurile unde a copilărit Sfântul Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu. De asemenea, la doi pași de biserică, se mai găsesc impresionantele ruine ale Palatului Postelnicului Cantacuzino, loc în care pelerinii se pot considera fericiți pentru că pot păși pe urmele patriarhului Macarie și reputatului său secretar, Paul din Alep. 

 Rând pe rând, cu ajutorul domnului profesor Eugen Podeanu, ghidul acestor locuri fabuloase, pelerinii au descifrat sensul bisericilor și monumentelor istorice prahovene cantacuzine, aflând spre exemplu despre Micul Trianon sau despre Voronețul Munteniei. 

Punctul final al pelerinajului l-a reprezentat întâlnirea la mânăstirea Pantocrator din Drăgănești-Vlașca (jud. Teleorman) cu părintele Siluan, pe numele lui de mirean Daniel Bouleanu, cândva actor în piesele de teatru produse de Ateneul Sfântului Pantelimon, printre care la loc de cinste se află cea dedicată Sfântului Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu. 

A fost un pelerinaj pe care grupul "Ateneul Sfântului Pantelimon" l-a făcut în memoria apologetului Ioan Gh. Savin, cel care dezvăluia pericolul comunismului ateu pentru creştinătate într-un moment în care ţinta dezavuărilor era în mod special fascismul.  Astfel, el a devenit un obstacol în calea instaurării definitive a comunismului care a căutat cu obstinenţp distrugerea spiritului şi a solidarităţii româneşti, motiv pentru care a fost înlăturat prin încarcerarea sa în închisoarea de la Sighet. Remarcabilul profesor de teologie a supravieţuit, bănuit că ar putea organiza rezistenţa şi ar deveni reper moral pentru naţiune, a supravieţuit  torturii şi înfometării de la Sighet ţinând cursuri imaginare de ascetică şi mistică pentru studenţi. Pentru demnitatea sacrificiului în numele credinţei creştine ortodoxe, apologetul merită recunoştinţa noastră! 

Conştiinţa misiunii şi  datorie morală faţă de înaintaşi ne obligă la reaşezarea la loc de cinste a numelui reputatului teolog Ioan Gh. Savin!  Ar fi o nouă tragedie care se adaugă la suferinţele îndurate la Sighet, dacă risipim memoria demnităţii marelui apologet. El a adunat într-o bibliotecă personală numeroase volume cu coperţi care aveau inscripţionate numele său, dar şi scrisori, contribuţii ştiinţifice şi prefeţe la numeroasele lucrări arestate odată cu el. Este de datoria noastră să recuperăm biblioteca profesorului Ioan Gh. Savin. Românii merită să ştie că Ioan Ghe. Savin este parte a patrimoniului bisericesc şi, de ce nu, chiar naţional. 
































ALT GRUPAJ





















ARHIVA MEDIA
1. Pelerinaj pe „Drumul Cantacuzinilor” , 25.05.2018

Credincioși de la Parohia „Sfântul Pantelimon” - Foișorul de Foc din București au mers într-un pelerinaj intitulat „Drumul Cantacuzinilor”, sâmbătă, 19 mai. Pelerinajul a cuprins vizitarea Bisericii „Adormirea Maicii Domnului” din comuna Filipeștii de Târg, județul Prahova, precum și conacul Cantacuzinilor intitulat „Pană Filipescu” și ruinele palatului postelnicului Canta­cuzino. Punctul final al pelerinajului a fost Mănăstirea Pantocrator din Drăgănești-Vlașca, județul Teleorman.