După ce pe parcursul anului trecut a promovat opera părintelui Petru Gh.Savin de la biserica Sf. Pantelimon-Foişorul de Foc, încă de la începutul anului 2016, periodicul Ateneul Sfântului Pantelimon s-a concentrat pe publicarea scrierilor legate de familia părintelui Gheorghe Popescu Colibaşi, fostul paroh al acestei biserici din Bucureşti.
Întrucât 2016 a fost declarat"Anul comemorativ al Sfântului Ierarh Martir
Antim Ivireanul" în Patriarhia Română, Departamentul pentru copii şi tineret Ateneul Sfântului Pantelimon a ales ca politică editorială pe anul 2016, publicarea în numerele 23-24 a studiului fiului părintelui Gh. Popescu-Colibaşi, Mihail - Gabriel Popescu, intitulat "Mitropolitul Ungrovlahiei Antim Ivireanul, cârmuitor bisericesc şi propovăduitor al Evangheliei".
Ultimul număr al periodicului, 24/2016, distribuit duminică, 15 mai 2016, i-a ajutat pe tinerii de la parohie să finalizeze colectarea de fonduri demarată prin campania „Târgul Iconarilor Ateneului Sfântului Pantelimon“, în vederea organizării unui pelerinaj la mănăstirea Snagov, unde Sfântul Ierarh Martir
Antim Ivireanul a petrecut peste şapte ani din viaţa sa.
Referitor la legăturile dintre acest mitropolit şi mănăstirea Snagov, părintele Mihail-Gabriel Popescu făcea următoarea afirmaţie interesantă, preluată şi de noi în ultimul număr din periodicul Ateneul Sfântului Pantelimon (nr. 24): "(...) «Consternarea» care, după spusa cronicarului, a cuprins întreaga țară la aflarea veștii despre sfârșitul marelui mitropolit, arată că Mavrocordat și stăpânii lui nu au greșit atunci când au hotărât ca uciderea să se facă în afara hotarelor. Dacă cele mai multe și mai demne de crezare izvoare consună în privința «uciderii mișelești» în drumul exilului, s-a semnalat totuși existența a două copii manuscrise, una aflată la Schitul Găvanul și o alta la Schitul Ciolanu, traduse − după cum se pretinde − de pe o relatare în limba greacă ce ar fi fost scrisă în 1737, amintind despre o dispută în divan, între Antim și Mavrocordat, și de înecarea mitropolitului în lacul Snagov. Nimic nu ne face să subscriem această relatare. Ea este alcătuită într-un mod encomiastic, împrumutând elemente comune în general vieților de sfinți și martirologiilor. Numai dorința celui ce a alcătuit-o de a vedea trupul lui Antim păstrat ca o relicvă scumpă în pământul țării și elogiile meritate pe care i le aduce rețin atenția noastră.
S-a spus, pe bună dreptate, că «măcelărirea osânditului în timpul transportului (...) lasă limpede să se înțeleagă că ajungerea în viață a lui Antim la Constantinopol putea primejdui anumite poziții și interese». Trecerea sub tăcere a personalității mitropolitului Antim Ivireanul și a operei lui de către cârmuitorii de atunci și de cei care le-au urmat, până la sfârșitul epocii fanariote, arată la rândul ei că nu numai împrejurările de moment au stat la baza îndepărtării lui, ci în general și în primul rând factorul politic legat de stăpânirea otomană. Așa cum s-a spus, moartea silnică a marelui mitropolit își găsește mai ușor explicația în politica pro-cantacuzinească a lui Antim și în opoziția clasei conducătoare românești față de Nicolae Mavrocordat".
Interesant este că în această privinţă, ilustrul istoric Nicolae Iorga nota, după cum relatează pr. dr. Adrian Drăguşin în cotidianul "Ziarul Lumina" din 11 februarie 2016, că "se pare că (Sf. Ier. Martir Antim Ivireanul, supranumit de N. Iorga "Străinul Antim" - n.n.) a fost înecat de turci la Snagov, dar locul nu este sigur". Pentru a punct şi acest asepect, pelerinajul PRIETENII SF. IER.MARTIR ANTIM IVIREANUL include şi vizitarea Casei Memoriale Nicolae Iorga din Vălenii de Munte.
Pentru a completa ora de istorie predată cu acest prilej, precizăm că pelerinajul PRIETENII SF. IER.MARTIR ANTIM IVIREANUL va cuprinde şi Mănăstirea Zamfira care a fost construită între anii 1721-1743 în timpul domnitorului Nicolae Mavrocordat, la initiativa Zamfirei Apostoli, văduva bogatului comerciant Manoil Apostoli.
Interesant este că în această privinţă, ilustrul istoric Nicolae Iorga nota, după cum relatează pr. dr. Adrian Drăguşin în cotidianul "Ziarul Lumina" din 11 februarie 2016, că "se pare că (Sf. Ier. Martir Antim Ivireanul, supranumit de N. Iorga "Străinul Antim" - n.n.) a fost înecat de turci la Snagov, dar locul nu este sigur". Pentru a punct şi acest asepect, pelerinajul PRIETENII SF. IER.MARTIR ANTIM IVIREANUL include şi vizitarea Casei Memoriale Nicolae Iorga din Vălenii de Munte.
Pentru a completa ora de istorie predată cu acest prilej, precizăm că pelerinajul PRIETENII SF. IER.MARTIR ANTIM IVIREANUL va cuprinde şi Mănăstirea Zamfira care a fost construită între anii 1721-1743 în timpul domnitorului Nicolae Mavrocordat, la initiativa Zamfirei Apostoli, văduva bogatului comerciant Manoil Apostoli.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu