Ateneu parohial 2: IN MEMORIAM: Pr. Gheorghe Popopescu-Colibaşi, chip al iertării întru Hristos

Duminică, 14 septembrie 2014, orele 12.00, la biserica Sfântul Pantelimon-Foişorul de Foc din Bucureşti, în cadrul proiectului catehetic parohial "Hristos împărtăşit copiilor" organizat sub forma Şcolii de duminică pentru copiii din parohie, la atelierul de istorie parohială intitulat "Misiunea parohiei Sf. Pantelimon-Foişorul de Foc din Bucureşti în analele istoriei" s-a prezentat tema "IN MEMORIAM: Pr. Gheorghe Popescu-Colibaşi (18 martie 1900 - 4 decembrie 1974)".

Conform unor date culese din "Albumul alcătuit de familia Popescu-Colibaşi spre pomenirea P.C. Pr. Gheorghe Popescu-Colibaşi în anul 1975", "în noaptea Slăvitei Învieri, la sfârşitul Sfintei Liturghii, dintre uşile împărăteşti, an de an, cerea iertare tuturor pentru orice supărare pe care i-ar fi pricinuit-o, cu scopul de a se putea împărtăşi deplin din bucuria Praznicului Praznicelor". 

P.C. Pr. Prof. Gabriel Popescu, fiul părintelui Gh.Popescu-Colibaşi, povesteşte că “în zorii zilei de duminică, 1 decembrie 1974, P.C. Pr. Gheorghe Popescu-Colibaşi a suferit un atac cerebral (flebie, urmare probabilă a unei flebiteavută cu un an în urmă), cu hemiplagie stângă. Cu o zi înainte, de Sf. Andrei, slujise Sf. Liturghie şi predicase. Deşi starea sa se agrava cu fiecare ceas, a rămas conştient, a rostit aproape fără încetare fragmente de rugăciuni şi s-a închinat. Internat fiind la secţia de neurologie a Prof. Dr. Mareş a spitalului de pe bd. Pantelimon, în fişa de observaţii medicii au consemnat, odată cu alterarea treptată a stării sale generale, lipsa suferinţei. A închis ochii pământeşti în seara zilei de 4 decembrie 1974”. 

Potrivit datelor publicate în Glasul Bisericii (anul XXXIII, nr. 11-12 noiembrie-decembrie 1974, p. 1257), înmormântarea a decurs în felul următor: “În cele trei zile cât s-a aflat depus în biserică, numeroşi credincioşi au privegheat la căpătâiul său. Slujba înmormântării s-a oficiat sâmbătă, 7 decembrie 1974, de către P.S. Episcop Antonie Ploieşteanul – Vicar patriarhal, în mijlocul unui sobor de preoţi şi diaconi, răspunsurile fiind date de corul studenţilor Institutului teologic. Necrologul a fost rostit de P.C. Gheorghe Sorescu. Înhumarea s-a făcut în cimitirul Mânăstirii Cernica, unde un mare număr de preoţi, enoriaşi şi cunoscuţi l-au condus, împreună cu familia greu încercată, rugându-se pentru odihna sufletului în ceata sfinţilor”.

În continuarea lecţiei de istorie parohială "Misiunea parohiei Sf. Pantelimon-Foişorul de Foc din Bucureşti în analele istoriei" a avut loc atelierul de pictură pe lemn şi sticlă sub coordonarea d-nelor Vioricca Colpaci şi Georgeta Muller. Totodată, pentru prima dată în istoria de aproape şapte ani a programului catehetic Ateneul Sfântului Pantelimon a avut loc selecţia pentru corul parohial de copii dedicat memoriei compozitorului Gh. Popescu-Brăneşti, care a fost cântăreţ la biserica Sfântul Pantelimon-Foişorul de Foc din Bucureşti între anii 1923-1931. Este foarte posibil, sperăm noi, ca din această cauză, atelierul de muzică bisericească să se numească "Ateneul compozitorului Gheorghe Popescu-Brăneşti". În acest sens, d-na Marilena Neacşu a audiat cei peste 20 de copiii prezenţi la orele de cateheză.

ARHIVA FOTO:

REVISTA PRESEI:
1. Comunicat de presă-Atelier de istorie parohială 'Misiunea parohiei Sf. Pantelimon-Foișorul de Foc din București în analele istoriei' - Agerpres, 12 septembrie 2014

Duminică, 14 septembrie 2014, orele 12.00, la biserica Sfântul Pantelimon-Foișorul de Foc din București, în cadrul proiectului catehetic parohial 'Hristos împărtășit copiilor' organizat sub forma Școlii de duminică pentru copiii din parohie, la atelierul de istorie parohială intitulat 'Misiunea parohiei Sf. Pantelimon-Foișorul de Foc din București în analele istoriei' se va prezenta tema 'IN MEMORIAM: Pr. Gheorghe Popescu-Colibași (18 martie 1900 - 4 decembrie 1974)'.

 Conform unor date culese din 'Albumul alcătuit de familia Popescu-Colibași spre pomenirea P.C. Pr. Gheorghe Popescu-Colibași în anul 1975', 'în noaptea Slăvitei Învieri, la sfârșitul Sfintei Liturghii, dintre ușile împărătești, an de an, cerea iertare tuturor pentru orice supărare pe care i-ar fi pricinuit-o, cu scopul de a se putea împărtăși deplin din bucuria Praznicului Praznicelor'. 

P.C. Pr. Prof. Gabriel Popescu, fiul părintelui Gh.Popescu-Colibași, povestește că 'în zorii zilei de duminică, 1 decembrie 1974, P.C. Pr. Gheorghe Popescu-Colibași a suferit un atac cerebral (flebie, urmare probabilă a unei flebite avută cu un an în urmă), cu hemiplagie stângă. Cu o zi înainte, de Sf. Andrei, slujise Sf. Liturghie și predicase. Deși starea sa se agrava cu fiecare ceas, a rămas conștient, a rostit aproape fără încetare fragmente de rugăciuni și s-a închinat. Internat fiind la secția de neurologie a Prof. Dr. Mareș a spitalului de pe bd. Pantelimon, în fișa de observații medicii au consemnat, odată cu alterarea treptată a stării sale generale, lipsa suferinței. A închis ochii pământești în seara zilei de 4 decembrie 1974'. Potrivit datelor publicate în Glasul Bisericii (anul XXXIII, nr. 11-12 noiembrie-decembrie 1974, p. 1257), înmormântarea a decurs în felul următor: 'În cele trei zile cât s-a aflat depus în biserică, numeroși credincioși au privegheat la căpătâiul său. Slujba înmormântării s-a oficiat sâmbătă, 7 decembrie 1974, de către P.S. Episcop Antonie Ploieșteanul — Vicar patriarhal, în mijlocul unui sobor de preoți și diaconi, răspunsurile fiind date de corul studenților Institutului teologic. Necrologul a fost rostit de P.C. Gheorghe Sorescu. Înhumarea s-a făcut în cimitirul Mânăstirii Cernica, unde un mare număr de preoți, enoriași și cunoscuți l-au condus, împreună cu familia greu încercată, rugându-se pentru odihna sufletului în ceata sfinților'.