IN MEMORIAM: Aşezământul cultural-duhovnicesc „Ateneul Sfântului Pantelimon”, unul din precursorii mişcării „Rugul Aprins” de la mănăstirea Antim din Bucureşti

Duminică, 9 noiembrie 2014, orele 12.00, la biserica Sfântul Pantelimon-Foişorul de Foc din Bucureşti, Departamentul pentru tineret "Ateneul Sfântului Pantelimon" organizează atelierul de istorie parohială "Misiunea parohiei Sf. Pantelimon-Foişorul de Foc din Bucureşti în analele istoriei" cu tema IN MEMORIAM: Aşezământul cultural-duhovnicesc „Ateneul Sfântului Pantelimon”, unul din precursorii mişcării „Rugul Aprins” de la mănăstirea Antim din Bucureşti. 

Pentru a nu fi intelesi gresit, inca de la inceput facem precizarea ca miscarea "Rugul aprins" poate fi inscrisa in randul unei miscari de epoca de infiintare de "asezaminte culturale", recomandate de Patriarhul Nicodim Munteanu, asa cum au fost Ateneele religioase de la parohiile din Bucuresti, printre care s-a numarat si biserica Sfantul Pantelimon-Foisorul de Foc. 

Este foarte posibil ca prin aşezământul cultural-duhovnicesc “Ateneul Sfântului Pantelimon” părintele Petru Gh. Savin să fi dorit să iniţieze ceea ce avea să facă mai târziu puţin părintele Daniil Tudor, iniţiatorul mişcării “Rugul Aprins” de la mănăstirea Antim, “cel care intenţiona era să aibă ucenici tineri, cărora să le predea Rugăciunea lui Iisus, tineri care, apoi, s-o răspândească mai departe, tainic, în întunericul care se instala în România pe lungă durată”.

Prima cheie de înţelegere a relaţiei dintre „Ateneul Sfântului Pantelimon - un „aşezământul de lumină şi hrană duhovnicească” cum îl denumea părintele Petru Gh. Savin şi grupul „Rugul Aprins” de la mânăstirea Antim – „ultimul episod de sobornicitate reală, în sensul de întâlnire unică între intelectualitate şi cler, a Bisericii noastre” după cum îl numea Andre Pleşu o reprezintă Patriarhul Nicodim Munteanu (6 decembrie 1864 - + 27 februarie 1948), coleg la Kiev cu episcopul Nicolae al Rostovului. Relaţia dintre cei doi ierarhi îl plasează pe Patriarhul Nicodim Munteanu în proximitatea părintelui rus, Ioan Culâghin, “mentorul Rugului Aprins şi duhovnicul episcopului Nicolae al Rostovului”, după cum sugerează mitropolitul Antonie Plămădeală. De altfel, asocierea Patriarhului Nicodim Munteanu (1939-1948) cu mişcarea „Rugul Aprins” de la mânăstirea Antim nu este întâmplătoare, cu atât mai mult cu cât acesta a recunoscut importanţa vitală a culturii plecând de la considerentul că este nevoie „de o elită din care să răsară cărturari de seamă, cuvântători cu chemare, chiriarhi şi preoţi, conducători de eparhii şi aşezăminte culturale (n.n.asa cum a fost Aşezământul cultural-duhovnicesc “Ateneul Sfântului Pantelimon”, spre exemplu), stareţi de monastiri cari să reia vechea tradiţie creştină, specialişti, în sfârşit, în adâncirea mândriei Bisericii Ortodoxe, pictura monumentală şi de miniaturi, muzica bisericească de tradiţie bizantină şi de psaltichie”. In acest sens, facem precizarea ca relatia Patriarhului Nicodim Munteanu cu mitropolitul Irineu Mihalecescu si cu teologul Ioan Gh. Savin, animatorii  Aşezământului cultural-duhovnicesc “Ateneul Sfântului Pantelimon”, este de notorietate.

Cea de a doua cheie de înţelegere a legăturii grupului „Rugul Aprins” de la mânăstirea Antim cu Aşezământul cultural-duhovnicesc “Ateneul Sfântului Pantelimon” o reprezintă prestanţa teologului Ioan Gh. Savin, care pe de o parte este fratele părintelui Petru Gh. Savin, iniţiatorul Aşezământului cultural-duhovnicesc “Ateneul Sfântului Pantelimon”, iar pe de altă parte este precursorul iniţiatorului „Rugului Aprins”, părintele Daniil Tudor, fostul Sandu Tudor. În primul rând, după cum ne spune mitropolitul Antonie Plămădeală, teologul Ioan Gh. Savin a făcut parte din Grupul “Rugului aprins”. În acest sens, mitropolitul Antonie afirmă: “A trecut pe acolo profesorul de mistică de la Facultatea de Teologie din Bucureşti, I. Gh.Savin.El s-a format ca un mare profesor de apologetică. Am tipărit la Editura noastră, cele două cursuri ale lui de Mistică Răsăriteană şi de Mistică Apuseană. Deci, era şi profesorul I. Gh.Savin şi bineînţeles, un alt mare profesor de mistică la început, a preluat Catedra de Mistică după pensionarea profesorului Savin, Părintele Dumitru Stăniloae. De altfel, prin părintele Dumitru Stăniloae noi avem cel de-al treilea curs din istoria teologiei româneşti. Primul a fost făcut de Crainic, tipărit la Iaşi acum câţiva ani, al doilea de Savin şi al treilea a fost făcut de părintele Stăniloae” .

În al doilea rând, şi ceea ce susţine ipoteza că Aşezământului cultural-duhovnicesc “Ateneul Sfântului Pantelimon” a fost unul din precursorii mişcării “Rugul Aprins” de la mănăstirea Antim, părintele Daniil Tudor a audiat printre altele cursurile teologului Ioan Gh.Savin. Acelaşi mitropolit susţine: “Iniţiatorul „Rugului Aprins” a fost Părintele Daniil Tudor, fostul Sandu Tudor, pseudonimul lui Alexandru Teodorescu,scriitor,poet,cel care a înfiinţat în 1932, în Bucureşti, revista literară „Floarea de foc” şi, în 1933, altă revistă , „Credinţa” cărora le-a fost proprietar şi director. (…) o vreme a fost director de studii la Facultatea de Teologie din Chişinău. E de presupus că acolo i-a audiat pe Gala Galaction, pe I. G. Savin, pe fraţii Cicerone şi Valeriu Iordăchescu, pe Vasile Radu, celebrul ebraist, traducător împreună cu Gala Galaction şi Nicodim Munteanu, al Bibliei din 1936, şi pe Constantin Tomescu, toţi mari profesori de teologie în vremea aceea” . 

Cu acest prilej, Departamentul pentru tineret "Ateneul Sfântului Pantelimon" va incepe pregatirea pentru expozitia iconografica "Sa fii bun crestin si bun roman", organizata in data de 30 noiembrie 2014. Vor fi expuse urmatoarele icoane:

În continuarea lecţiei de istorie parohială "Misiunea parohiei Sf. Pantelimon-Foişorul de Foc din Bucureşti în analele istoriei" vor avea loc atelierul de pictură pe lemn şi sticlă "Părintele Ivan de la Silvestru" şi atelierul de muzică bizantină "Gh.Popescu-Brăneşti".

ARHIVA FOTO:

ARHIVA MEDIA:
1. In Memoriam: Așezământul cultural-duhovnicesc 'Ateneul Sfântului Pantelimon' - Agerpres, 6 noiembrie 2014

Duminică, 9 noiembrie 2014, orele 12.00, la biserica Sfântul Pantelimon-Foișorul de Foc din București, Departamentul pentru tineret 'Ateneul Sfântului Pantelimon' organizează atelierul de istorie parohială 'Misiunea parohiei Sf. Pantelimon-Foișorul de Foc din București în analele istoriei' cu tema IN MEMORIAM: Așezământul cultural-duhovnicesc 'Ateneul Sfântului Pantelimon', unul din precursorii mișcării 'Rugul Aprins' de la mănăstirea Antim din București.

 Pentru a nu fi înțeleși greșit, încă de la început facem precizarea că mișcarea 'Rugul aprins' poate fi înscrisă în rândul unei mișcări de epoca de înființare de 'așezăminte culturale', recomandate de Patriarhul Nicodim Munteanu, așa cum au fost Ateneele religioase de la parohiile din București, printre care s-a numărat și biserica Sfântul Pantelimon-Foișorul de Foc.

Este foarte posibil ca prin așezământul cultural-duhovnicesc 'Ateneul Sfântului Pantelimon' părintele Petru Gh. Savin să fi dorit să inițieze ceea ce avea să facă mai târziu puțin părintele Daniil Tudor, inițiatorul mișcării 'Rugul Aprins' de la mănăstirea Antim, 'cel care intenționa era să aibă ucenici tineri, cărora să le predea Rugăciunea lui Iisus, tineri care, apoi, s-o răspândească mai departe, tainic, în întunericul care se instala în România pe lungă durată'.

Prima cheie de înțelegere a relației dintre 'Ateneul Sfântului Pantelimon — un 'așezământul de lumină și hrană duhovnicească' cum îl denumea părintele Petru Gh. Savin și grupul 'Rugul Aprins' de la mânăstirea Antim — 'ultimul episod de sobornicitate reală, în sensul de întâlnire unică între intelectualitate și cler, a Bisericii noastre' după cum îl numea Andre Pleșu o reprezintă Patriarhul Nicodim Munteanu (6 decembrie 1864 — + 27 februarie 1948), coleg la Kiev cu episcopul Nicolae al Rostovului. Relația dintre cei doi ierarhi îl plasează pe Patriarhul Nicodim Munteanu în proximitatea părintelui rus, Ioan Culâghin, 'mentorul Rugului Aprins și duhovnicul episcopului Nicolae al Rostovului', după cum sugerează mitropolitul Antonie Plămădeală.

De altfel, asocierea Patriarhului Nicodim Munteanu (1939-1948) cu mișcarea 'Rugul Aprins' de la mânăstirea Antim nu este întâmplătoare, cu atât mai mult cu cât acesta a recunoscut importanța vitală a culturii plecând de la considerentul că este nevoie 'de o elită din care să răsară cărturari de seamă, cuvântători cu chemare, chiriarhi și preoți, conducători de eparhii și așezăminte culturale (n.n.asa cum a fost Așezământul cultural-duhovnicesc 'Ateneul Sfântului Pantelimon', spre exemplu), stareți de monastiri cari să reia vechea tradiție creștină, specialiști, în sfârșit, în adâncirea mândriei Bisericii Ortodoxe, pictura monumentală și de miniaturi, muzica bisericească de tradiție bizantină și de psaltichie'.

În acest sens, facem precizarea ca relația Patriarhului Nicodim Munteanu cu mitropolitul Irineu Mihalecescu si cu teologul Ioan Gh. Savin, animatorii Așezământului cultural-duhovnicesc 'Ateneul Sfântului Pantelimon', este de notorietate.

Cea de a doua cheie de înțelegere a legăturii grupului 'Rugul Aprins' de la mânăstirea Antim cu Așezământul cultural-duhovnicesc 'Ateneul Sfântului Pantelimon' o reprezintă prestanța teologului Ioan Gh. Savin, care pe de o parte este fratele părintelui Petru Gh. Savin, inițiatorul Așezământului cultural-duhovnicesc 'Ateneul Sfântului Pantelimon', iar pe de altă parte este precursorul inițiatorului 'Rugului Aprins', părintele Daniil Tudor, fostul Sandu Tudor. În primul rând, după cum ne spune mitropolitul Antonie Plămădeală, teologul Ioan Gh. Savin a făcut parte din Grupul 'Rugului aprins'.

În acest sens, mitropolitul Antonie afirmă: 'A trecut pe acolo profesorul de mistică de la Facultatea de Teologie din București, I. Gh.Savin.El s-a format ca un mare profesor de apologetică. Am tipărit la Editura noastră, cele două cursuri ale lui de Mistică Răsăriteană și de Mistică Apuseană.

Deci, era și profesorul I. Gh.Savin și bineînțeles, un alt mare profesor de mistică la început, a preluat Catedra de Mistică după pensionarea profesorului Savin, Părintele Dumitru Stăniloae. De altfel, prin părintele Dumitru Stăniloae noi avem cel de-al treilea curs din istoria teologiei românești. Primul a fost făcut de Crainic, tipărit la Iași acum câțiva ani, al doilea de Savin și al treilea a fost făcut de părintele Stăniloae'.

În al doilea rând, și ceea ce susține ipoteza că Așezământului cultural-duhovnicesc 'Ateneul Sfântului Pantelimon' a fost unul din precursorii mișcării 'Rugul Aprins' de la mănăstirea Antim, părintele Daniil Tudor a audiat printre altele cursurile teologului Ioan Gh.Savin.

Același mitropolit susține: 'Inițiatorul 'Rugului Aprins' a fost Părintele Daniil Tudor, fostul Sandu Tudor, pseudonimul lui Alexandru Teodorescu,scriitor,poet,cel care a înființat în 1932, în București, revista literară 'Floarea de foc' și, în 1933, altă revistă, 'Credința' cărora le-a fost proprietar și director. (...) o vreme a fost director de studii la Facultatea de Teologie din Chișinău.

E de presupus că acolo i-a audiat pe Gala Galaction, pe I. G. Savin, pe frații Cicerone și Valeriu Iordăchescu, pe Vasile Radu, celebrul ebraist, traducător împreună cu Gala Galaction și Nicodim Munteanu, al Bibliei din 1936, și pe Constantin Tomescu, toți mari profesori de teologie în vremea aceea'.

În continuarea lecției de istorie parohială 'Misiunea parohiei Sf. Pantelimon-Foișorul de Foc din București în analele istoriei' vor avea loc atelierul de pictură pe lemn și sticlă 'Părintele Ivan de la Silvestru' și atelierul de muzică bizantină 'Gh.Popescu-Brănești'.

2. ATENEUL SFANTULUI PANTELIMON - Jurnalul Bucurestiului si Amos News, 7 noiembrie 2014

Duminică, 9 noiembrie, orele 12.00, la biserica Sfântul Pantelimon-Foişorul de Foc din Bucureşti, Departamentul pentru tineret “Ateneul Sfântului Pantelimon” organizează atelierul de istorie parohială “Misiunea parohiei Sf. Pantelimon-Foişorul de Foc din Bucureşti în analele istoriei”.Tema din această duminică este In Memoriam Aşezământul cultural-duhovnicesc „Ateneul Sfântului Pantelimon”, unul din precursorii mişcării „Rugul Aprins” de la mănăstirea Antim din Bucureşti. Pentru a nu fi intelesi gresit, inca de la inceput facem precizarea ca miscarea “Rugul aprins” poate fi inscrisa in randul unei miscari de epoca de infiintare de “asezaminte culturale”, recomandate de Patriarhul Nicodim Munteanu, asa cum au fost Ateneele religioase de la parohiile din Bucuresti, printre care s-a numarat si biserica Sfantul Pantelimon-Foisorul de Foc. Este foarte posibil ca prin aşezământul cultural-duhovnicesc “Ateneul Sfântului Pantelimon” părintele Petru Gh. Savin să fi dorit să iniţieze ceea ce avea să facă mai târziu puţin părintele Daniil Tudor, iniţiatorul mişcării “Rugul Aprins” de la mănăstirea Antim, “cel care intenţiona era să aibă ucenici tineri, cărora să le predea Rugăciunea lui Iisus, tineri care, apoi, s-o răspândească mai departe, tainic, în întunericul care se instala în România pe lungă durată”. Prima cheie de înţelegere a relaţiei dintre „Ateneul Sfântului Pantelimon – un „aşezământul de lumină şi hrană duhovnicească” cum îl denumea părintele Petru Gh. Savin şi grupul „Rugul Aprins” de la mânăstirea Antim – „ultimul episod de sobornicitate reală, în sensul de întâlnire unică între intelectualitate şi cler, a Bisericii noastre” după cum îl numea Andre Pleşu o reprezintă Patriarhul Nicodim Munteanu (6 decembrie 1864 – + 27 februarie 1948), coleg la Kiev cu episcopul Nicolae al Rostovului. Relaţia dintre cei doi ierarhi îl plasează pe Patriarhul Nicodim Munteanu în proximitatea părintelui rus, Ioan Culâghin, “mentorul Rugului Aprins şi duhovnicul episcopului Nicolae al Rostovului”, după cum sugerează mitropolitul Antonie Plămădeală.

De altfel, asocierea Patriarhului Nicodim Munteanu (1939-1948)

cu mişcarea „Rugul Aprins” de la mânăstirea Antim nu este întâmplătoare, cu atât mai mult cu cât acesta a recunoscut importanţa vitală a culturii plecând de la considerentul că este nevoie „de o elită din care să răsară cărturari de seamă, cuvântători cu chemare, chiriarhi şi preoţi, conducători de eparhii şi aşezăminte culturale (n.n.asa cum a fost Aşezământul cultural-duhovnicesc “Ateneul Sfântului Pantelimon”, spre exemplu), stareţi de monastiri cari să reia vechea tradiţie creştină, specialişti, în sfârşit, în adâncirea mândriei Bisericii Ortodoxe, pictura monumentală şi de miniaturi, muzica bisericească de tradiţie bizantină şi de psaltichie”. In acest sens, facem precizarea ca relatia Patriarhului Nicodim Munteanu cu mitropolitul Irineu Mihalecescu si cu teologul Ioan Gh. Savin, animatorii Aşezământului cultural-duhovnicesc “Ateneul Sfântului Pantelimon”, este de notorietate. Cea de a doua cheie de înţelegere a legăturii grupului „Rugul Aprins” de la mânăstirea Antim cu Aşezământul cultural-duhovnicesc “Ateneul Sfântului Pantelimon” o reprezintă prestanţa teologului Ioan Gh. Savin, care pe de o parte este fratele părintelui Petru Gh. Savin, iniţiatorul Aşezământului cultural-duhovnicesc “Ateneul Sfântului Pantelimon”, iar pe de altă parte este precursorul iniţiatorului „Rugului Aprins”, părintele Daniil Tudor, fostul Sandu Tudor. În primul rând, după cum ne spune mitropolitul Antonie Plămădeală, teologul Ioan Gh. Savin a făcut parte din Grupul “Rugului aprins”. În acest sens, mitropolitul Antonie afirmă: “A trecut pe acolo profesorul de mistică de la Facultatea de Teologie din Bucureşti, I. Gh.Savin.El s-a format ca un mare profesor de apologetică. Am tipărit la Editura noastră, cele două cursuri ale lui de Mistică Răsăriteană şi de Mistică Apuseană. Deci, era şi profesorul I. Gh.Savin şi bineînţeles, un alt mare profesor de mistică la început, a preluat Catedra de Mistică după pensionarea profesorului Savin, Părintele Dumitru Stăniloae. De altfel, prin părintele Dumitru Stăniloae noi avem cel de-al treilea curs din istoria teologiei româneşti. Primul a fost făcut de Crainic, tipărit la Iaşi acum câţiva ani, al doilea de Savin şi al treilea a fost făcut de părintele Stăniloae” .

Duminică, 9 noiembrie, orele 12.00, la biserica Sfântul Pantelimon-Foişorul de Foc din Bucureşti, Departamentul pentru tineret "Ateneul Sfântului Pantelimon" organizează atelierul de istorie parohială "Misiunea parohiei Sf. Pantelimon-Foişorul de Foc din Bucureşti în analele istoriei".
   Tema din această duminică este In Memoriam  Aşezământul cultural-duhovnicesc „Ateneul Sfântului Pantelimon”, unul din precursorii mişcării „Rugul Aprins” de la mănăstirea Antim din Bucureşti.
   Pentru a nu fi intelesi gresit, inca de la inceput facem precizarea ca miscarea "Rugul aprins" poate fi inscrisa in randul unei miscari de epoca de infiintare de "asezaminte culturale", recomandate de Patriarhul Nicodim Munteanu, asa cum au fost Ateneele religioase de la parohiile din Bucuresti, printre care s-a numarat si biserica Sfantul Pantelimon-Foisorul de Foc.
    Este foarte posibil ca prin aşezământul cultural-duhovnicesc “Ateneul Sfântului Pantelimon” părintele Petru Gh. Savin să fi dorit să iniţieze ceea ce avea să facă mai târziu puţin părintele Daniil Tudor, iniţiatorul mişcării “Rugul Aprins” de la mănăstirea Antim, “cel care intenţiona era să aibă ucenici tineri, cărora să le predea Rugăciunea lui Iisus, tineri care, apoi, s-o răspândească mai departe, tainic, în întunericul care se instala în România pe lungă durată”.
    Prima cheie de înţelegere a relaţiei dintre „Ateneul Sfântului Pantelimon - un „aşezământul de lumină şi hrană duhovnicească” cum îl denumea părintele Petru Gh. Savin şi grupul „Rugul Aprins” de la mânăstirea Antim – „ultimul episod de sobornicitate reală, în sensul de întâlnire unică între intelectualitate şi cler, a Bisericii noastre” după cum îl numea Andre Pleşu o reprezintă Patriarhul Nicodim Munteanu (6 decembrie 1864 - + 27 februarie 1948), coleg la Kiev cu episcopul Nicolae al Rostovului. Relaţia dintre cei doi ierarhi îl plasează pe Patriarhul Nicodim Munteanu în proximitatea părintelui rus, Ioan Culâghin, “mentorul Rugului Aprins şi duhovnicul episcopului Nicolae al Rostovului”, după cum sugerează mitropolitul Antonie Plămădeală. De altfel, asocierea Patriarhului Nicodim Munteanu (1939-1948) cu mişcarea „Rugul Aprins” de la mânăstirea Antim nu este întâmplătoare, cu atât
 mai mult cu cât acesta a recunoscut importanţa vitală a culturii plecând de la considerentul că este nevoie „de o elită din care să răsară cărturari de seamă, cuvântători cu chemare, chiriarhi şi preoţi, conducători de eparhii şi aşezăminte culturale (n.n.asa cum a fost Aşezământul cultural-duhovnicesc “Ateneul Sfântului Pantelimon”, spre exemplu), stareţi de monastiri cari să reia vechea tradiţie creştină, specialişti, în sfârşit, în adâncirea mândriei Bisericii Ortodoxe, pictura monumentală şi de miniaturi, muzica bisericească de tradiţie bizantină şi de psaltichie”. In acest sens, facem precizarea ca relatia Patriarhului Nicodim Munteanu cu mitropolitul Irineu Mihalecescu si cu teologul Ioan Gh. Savin, animatorii  Aşezământului cultural-duhovnicesc “Ateneul Sfântului Pantelimon”, este de notorietate.
    Cea de a doua cheie de înţelegere a legăturii grupului „Rugul Aprins” de la mânăstirea Antim cu Aşezământul cultural-duhovnicesc “Ateneul Sfântului Pantelimon” o reprezintă prestanţa teologului Ioan Gh. Savin, care pe de o parte este fratele părintelui Petru Gh. Savin, iniţiatorul Aşezământului cultural-duhovnicesc “Ateneul Sfântului Pantelimon”, iar pe de altă parte este precursorul iniţiatorului „Rugului Aprins”, părintele Daniil Tudor, fostul Sandu Tudor. În primul rând, după cum ne spune mitropolitul Antonie Plămădeală, teologul Ioan Gh. Savin a făcut parte din Grupul “Rugului aprins”. În acest sens, mitropolitul Antonie afirmă: “A trecut pe acolo profesorul de mistică de la Facultatea de Teologie din Bucureşti, I. Gh.Savin.El s-a format ca un mare profesor de apologetică. Am tipărit la Editura noastră, cele două cursuri ale lui de Mistică Răsăriteană şi de Mistică Apuseană. Deci,
 era şi profesorul I. Gh.Savin şi bineînţeles, un alt mare profesor de mistică la început, a preluat Catedra de Mistică după pensionarea profesorului Savin, Părintele Dumitru Stăniloae. De altfel, prin părintele Dumitru Stăniloae noi avem cel de-al treilea curs din istoria teologiei româneşti. Primul a fost făcut de Crainic, tipărit la Iaşi acum câţiva ani, al doilea de Savin şi al treilea a fost făcut de părintele Stăniloae” . - See more at: http://www.amosnews.ro/ateneul-sfantului-pantelimon-2014-11-07#sthash.JHhrbbGx.dpuf

Ateneul Sfântului Pantelimon

Ateneul Sfântului Pantelimon

Ateneul Sfântului Pantelimon