luni, 18 decembrie 2017

Confesiunile Patriarhului Teoctist despre Regele Mihai I, consemnate de Cristina Teleanu pentru Realitatea TV în anul 2007

„Am fost și diacon la Patriarhie în viața mea, când eram student la Teologie. Patriarh era Nicodim Munteanu. Regina-mamă Elena venea la slujbă cu pruncul ei, Mihai. Pruncul care nu se astâmpăra, ca pruncii. Nu știa că eu slujeam aici. Când a venit prima oară aici, i-am spus că l-am cunoscut ca prunc. Apoi l-am cunoscut când l-a învestit pe Mitropolitul Moldovei Justinian Marina, care avea să devină Patriarh, la Palatul Regal. A fost ultimul act ca Rege al României, îi spuneam eu. Eu am această cârjă de la Justinian, este aceea pe care i-ați dat-o dumneavoastră i-am spus. S-a bucurat, a și lăcrimat aici. Când a mai venit aici m-a rugat să-i mai arăt locurile de aici și să-i povestesc din nou”, a spus Patriarhul Teoctist într-un interviu din 2007 acordat Cristinei Teleanu pentru Realitatea TV, difuzat de către moderatorul George Grigoriu în cadrul emisiunii religioase "Realitatea Spirituală" (https://youtu.be/wbEzUWBoLNg). 

În data de 10 decembrie 2017, George Grigoriu a făcut la Realitatea TV un portret al Regelui Mihai, ca uns al lui Dumnezeu. Pe 5 decembrie 2017 a trecut la cele veșnice Regele Mihai, fiind înmormântat pe 16 decembrie la Curtea de Argeș. În urmă cu 77 de ani, în dimineața zilei de 6 septembrie 1940, Mihai I era încoronat cu Coroana de Oțel a Regelui Carol I și uns cu Sfântul și Marele Mir în fața Patriarhului Nicodim, în Catedrala Patriarhiei. În acest context, a fost prezentat fragmentul din interviul realizat de doamna Cristina Teleanu (pe atunci Cristina Cristescu). 

La prima vedere, mărturia vredincului de pomenire patriarh Teoctist pare inexactă,  motiv pentru care mulţi s-au ferit de promovarea aceasteia, exprimându-şi regretul că nu s-a observat ceea ce era evident. Din punctul celor care l-au cunoscut îndeaproape pe patriarh şi avut încredere în memoria sa duhovnicească, afirmaţia nu este totuşi inexactă. Trebuie să îţi fie dragi atât regele, cât şi patriarhul ca să le înţelegi "inexactităţile neintenţionate", care pălesc oricum (chiar dacă ar fi existat!) în faţa marelui fals istoric în care trăim şi pe care istoricii vremurilor noastre s-au dovedit incapabili să-l deconspire. 

Simpla observaţie ne arată că ne confruntăm cu o chestiune foarte simplă! Ghiciţi câţi ani avea regele Mihai I în momentul în care Patriarhul Teoctist slujea ca diacon al Patriarhului Nicodim? Adevărul este că în momentul acela regele Mihai nu era un puşti, ci avea deja o vârstă! Atunci, cum de Patriarhul Teoctist vorbeşte de "pruncul Reginei-Mamă Elena care nu avea astâmpăr"? L-a trădat cumva memoria pe Părintele Patriarh Teoctist când a afirmat acest lucru? Peste toate, Patriarhul mai afirmă că  "i-a spus regelui Mihai în faţă că l-a cunoscut ca prunc"!

Şi, totuşi, se pare că există totuşi o explicaţie pentru această afirmaţie controversată! Unii, poate, se vor grăbi să spună că este vorba de perioada Regenţei. Însă, la data respectivă, Patriarhul Teoctist nu era acolo! Prin urmare, ar fi relatat ceva indirect; ceva ce i s-a relatat de către altcineva. Este şi aceasta o explicaţie posibilă şi pertinentă, care nu scade cu nimic descrierea făcută Regelui de un Patriarh bătrân în mintea căruia, aparent, s-au amestecat amintirile. 

Vai, ce greşeală de PR (Public Relation) să promovezi o asemenea mărturie, cred unii istorici! Să fi minţit oare patriarhul? Cum de i s-a  fixat în memorie această imagine a unui prunc neastâmpărat când, în momentul despre care relatează patriarhul, regele ar fi trebuit să aibă în jur de 20 de ani? Să fie vorba de un mix up

În ciuda aparentei neconcordanţe, considerăm că  mărturia Patriarhului este validă, chiar dacă necesită într-adevăr o aprofundare duhovnicească. Trebuie să ţii sincer la memoria celor doi, ca să treci peste prejudecăţile unui istoric grăbit. 

Adevărul este că noi avem o percepţie diferită despre ceea ce înseamnă prunc, comparativ cu ceea ce, popular, consideră Patriarhul Teoctist că semnifică acest lucru. Conform definiţie din DEX, în limbaj popular, prunc înseamnă "copil indiferent de vârstă sau sex". Prin urmare, Patriarhul Teoctist considera că regele, chiar şi la vârsta de 20 de ani era, totuşi, copilul mamei sale, Regina-Mamă Elena! Asta, în contextul în care între ei era o diferenţă de doar 6 ani! 

Din poveştile bunicului meu, Coleş Gheorghe, am aflat că Regele era "cam neastâmpărat". În plus, zilele trecute o doamnă din parohia în care slujesc îmi povestea despre raliul făcut de Regele Mihai în compania fiicei lui Malaxa. Astfel, se conturează astfel imaginea unui rege tânăr care, în ciuda timidităţii sale notorii, era totuşi şi neliniştit. Dar, la fel de neliniştit se pare că era şi tânărul ierodiacon Teoctist care, în loc să fie atent la slujbă şi să se roage, s-a împiedicat - cum atât de frumos se exprimă mitropolitul Antonie de Suroj - de neastâmpărul regelui prunc.

La 4 ianuarie 1937, Mitropolitul Pimen Georgescu al Moldovei aprobă hirotonia monahului Teoctist în treapta de ierodiacon. A fost hirotonit de către arhiereul Ilarion Băcăoanul, în biserica Precista din Roman, pe seama Mănăstirii Bistrița. Patriarhul Teoctist, în anul 1940, s-a înscris la Facultatea de Teologie din București, pe care a absolvit-o în anul 1945. Patriarhul Nicodim, la 30 iunie 1939 a fost ales patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (înscăunat 5 iulie), păstorind până la moarte. Odată cu abdicarea lui Carol al II-lea, dictatorul Ion Antonescu i-a cerut Reginei-mamă Elena să se întoarcă în țară, aceasta revenind în septembrie 1940 în România și primind titlul de Regină mamă și apelativul Majestate. Patriarhul Teoctist era deja ierodiacon, iar Mihai era rege, deja pentru a doua oară, cu regina Elena alături!

Cunoscând modul duhovnicesc de gândire al Patriarhului Teoctist, descrierea regelui prunc şi a regineri mamă seamănă izbitor de mult cu imaginea iconografică a Maicii Domnului cu Pruncul Hristos. Prin urmare, Patriarhul Teoctist respectă realitatea, singurul inconvenient fiind acela că a folosit cuvântul "prunc". Dar, aşa cum am mai spus, acest cuvânt, în mintea unui om care avea respect faţă de imaginea mamei în general, însemna fiu, de orice vârstă sau sex! Prin urmare, afirmaţia sa este corectă, Patriarhul Teoctist fiind foarte subtil în exprimare. Personal, descrierea mi se pare admirabilă, coborâtă (izvorâtă) din icoana Naşterii Domnului în faţa căreia se ruga adeseori. Este, exact aşa cum obişnuia Patriarhul Teoctist să vorbească, chiar dacă mulţi nu i-au înţeles sau chiar acceptat limbajul, considerându-l anacronic. Chiar dacă noi ne raportăm astăzi altfel la ideea de prunc, el, care era o veritabilă istorie ambulantă, a folosit cuvânt cu semnificaţia sa teologică! În plus, poate că simţise astfel să amendeze nerăbdarea regelui de a asista la acea slujbă! Astfel, l-a descris pe rege iconografic, comparându-l cu pruncul Iisus Hristos, dar făcând subtil diferenţa între Unul şi Altul. 

În plus, mesajul Patriarhului Teoctist a fost chiar profetic! Zilele acestea am asista la trecerea la cele veşnice a regelui prunc Mihai, care iată că a murit cu puţin înainte de Naşterea Pruncului Hristos!

ARHIVA FOTO





















ARHIVA VIDEO  PERSONALA





Niciun comentariu: