Pelerinajul PRIETENII ATENEULUI SF. PANTELIMON, 15 noiembrie 2015

Pelerinajul Prietenii Ateneului Sfântului Pantelimon organizat duminică, 15 noiembrie 2015, la catedrala mitropolitană din Târgovişte şi mănăstirile Nucet, Stelea, Dealu şi Viforâtă s-a dorit a fi o prefaţare a anului 2016 ca "An omagial al educaţiei religioase a tineretului creştin ortodox" şi "An comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul şi al tipografilor bisericeşti".

Dacă anul 2015 a constituit la nivelul parohiei Sfântul Pantelimon-Foişorul de Foc din Bucureşti "Anul omagial al Aşezământului cultural-duhovnicesc “Ateneul Sfântului Pantelimon” şi "Anul comemorativ al Părintelui Petru Gh. Savin", prin organizarea acestui pelerinaj punte între anii 2015-2016, Departamentul pentru copii şi tineret Ateneul Sfântului Pantelimon a anticipat declararea anului 2016 la nivelul acestei parohii bucureştene drept "Anul comemorativ al Părintelui Gheorghe Popescu-Colibaşi".

În acest sens, ce putea fi mai potrivit decât documentarea privitoare la alegerea ca reper al pelerinajului a oraşului Târgovişte. Alegerea acestui oraş ca reper de pelerinaj s-a făcut pornind în mod exclusiv de la studiul fiului părintelui Gheorghe Popescu-Colibaşi, părintele Mihail-Gabriel Popescu, intitulat "Mitropolitul Ungrovlahiei Antim Ivireanul, cârmuitor bisericesc şi propovăduitor al Evangheliei", publicat în revista "Studii Teologice" a Institutelor Teologice din Patriarhia Română, nr. 1-2, anul XXI, ianuarie-februarie 1969.

Acest studiu ne-a determinat să valorificăm ideea că oraşul Târgovişte a reprezentat un punct de cotitură în relaţiile dintre Sfântul Voievod Martir Constantin Brâncoveanu şi Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul care poate constitui o lecţie de viaţă pentru toţi membrii Departamenului pentru copii şi tineret "Ateneul Sfântului Pantelimon".

Retras aici după înfrângerea trupelor la Stănileşti şi fiind suspectat de turci din cauza trădării vărului său, spătarul Toma Cantacuzino, Brâncoveanu cere demisia mitropolitului Antim Ivireanul, care întru apărarea sa scris o apologie în 12 puncte prin care se arată gată să-i înfrunte pe toţi clevetitorii săi. Dacă eficienţa clevetitorilor săi a fost minimă dacă nu chiar nulă sub Sfântul Voievod Martiri Constantin Brâncoveanu, nu acelaşi lucru s-a petrecut sub domnitorul fanariot Nicolae Mavrocordat.

Confruntat cu o situaţie similară şi în vremea domnitorului fanariot Nicolae Mavrocordat, Sfântul Ierarh Martiri Antim Ivireanul este caterisit de către Patriarhia de Constantinopol sub “vina revoluţiunei şi a revoltei” şi pentru “că a întreprins meşteşuguri dezaprobate şi sataniceşti” (cu referire la talentul său de tipograf!).

Diferenţa de atitudine dintre Sfântul Constantin Brâncoveanu şi Nicolae Mavrocordat adoptată faţă de Sfântul Ierarh Antim Ivireanul ne-a determinat să vedem în oraşul Târgovişte un simbol al unităţii, cu atât mai mult cu cât în apropiere, la mănăstirea Dealu, membrii Departamentului pentru copii şi tineret "Ateneul Sfântului Pantelimon" au putut medita în linişte la mormântul lui Mihai Viteazu, precursorul unificării tuturor românilor care avea să se realizeze de facto în secolul al XX-lea.

Pentru ilustrarea ideilor susţinute de fiul părintelui Ghoerghe Popescu-Colibaşi, părintele Mihail-Gabriel Popescu, în timpul pelerinajului, pe DVD-ul din autocar, a fost proiectată piesa de teatru religios „Sfântul Vodă Brâncoveanu“ în interpretarea trupei de teatru „Ateneul Sfântului Pantelimon“ după un scenariu scris în anul 2014 de pr. dr. Bogdan-Aurel Teleanu în contextual aniversării "Anului comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni" în Patriarhia Română.

Pentru că grupului de pelerini i s-a alăturat un mai vechi prieten al bisericii Sfântul Pantelimon-Foişorul de Foc care era cât pe ce să fie prezent în Clubul Colectiv în seara tragicului accident dacă nu ar fi fost rugăciunile maicii sale care l-au oprit acasă, dar şi ca mărturie a faptului că a fost şi el la rândul lui un membru al Departamentului pentru copii şi tineret Ateneul Sfântului Pantelimon încă de la reînfinţarea sa (2008), am mai proiectat şi piesa de teatru "Sfântul Pantelimon, Doctorul fără de arginţi" în care acest pelerin inedit a deţinut rolul principal.

De fapt, acesta a constituit şi motivul principal pentru care încheierea pelerinajului s-a făcut la biserica Iancu Vechi-Mătăsari din Bucureşti, acolo unde Liga Tinerilor Creştini Ortodocşi Români - sector 2 Bucureşti a organizat începând cu ora 17.00 o seară de rugăciune fierbinte pentru tinerii aflaţi în suferinţă şi de pomenire pentru tinerii trecuţi la cele veşnice în urma tragicului incendiu de la Clubul Colectiv din Bucureşti pe care o ruda de-a lor intalnita providential la Spitalul Universitar considera ca reprezinta in mod dramatic cei "30 de arginti ai lui Iuda".

IMPRESII DE PELERINAJ: 
Irimia Maria (42 ani): O zi binecuvântată de toamnă datorită pelerinajului “surpriză” care ni l-a pregătit biserica Sfântul Pantelimon-Foişorul de Foc. Pe lângă soare şi vreme minunată, trăirea Sfintei Liturghii şi mai ales predica părintelui de la Arhiepiscopia Târgoviştei au fost pentru sufletul meu punctual culminant al acestei zile. O încărcătură istorică impresionantă mi-a rămas de la mănăstirea Dealu şi nota 10 cu felicitări pentru maica ghid de la mănăstirea Viforâta.

Oprea Magdalena (47 ani): Primele cărţi tipărite de călugărul Macarie în Ţara Românească au fost în limba slavonă, la mănăstirea Dealu (1508). Aici se află şi capul lui Mihai Viteazul, primul unificator al românilor. Paraclisul acestei mănăstiri, pictat în puncte, are o catapeteasmă dantelată, sculptată în lemn de păr sălbatic, deosebit de frumoasă. Istoria acestei mănăstiri, povestită pe scurt de o măicuţă smerită, m-a impresionat foarte mult.

Oprea Vintilă Irina (10 ani): La mănăstirea Nucet mi-a plăcut izvorul din pădure. La mănăstirea Dealu mi-a plăcut foarte mult piatra de mormânt unde este capul lui Mihai Viteazul. La mănăstirea Viforâta, o maică ne-a spus că nu este bines ă călcăm pe pragul de la intrare pentru că atunci când s-a construit biserica s-au pus sfinte moaşte; şi asta m-a impresionat pentru că eu nu ştiam.

Oprea Vintilă Bogdan (50 ani): Nucet, Dealu, Viforâta, toate ctitorii domneşti în care pelerinii găsesc linişte sufletească. Bunul Dumnezeu să ne dea putere şi înţelepciune să nu le uităm!

Oprea Andrei (13 ani): Mie mi-a plăcut la Arhiepiscopia Târgoviştei la slujbă deoarece corul lor a cântat foarte frumos.

Mitran Raluca Elena (18 ani): În acest pelerinaj am vizitat frumoasele mănăstiri din împrejurimile oraşului Târgovişte. Am rămas profund impresionată de căldura cu care ne-a întâmpinat fiecare măicuţă, de modul în care aveau grijă de mănăstiri, de dragostea lor pentru Dumnezeu şi, nu în ultimul rând, de dragostea pe care au pus-o în mâncarea pe care ne-au oferit-o. Acest pelerinaj m-a învăţat încă o dată ce înseamnă blândeţea, bunătatea, credinţa, dragostea de Dumnezeu şi de semeni. Vă mulţumesc pentru această zi minunată!

Mitran Luminiţa (46 ani): Mănăstirea Nucet: icoana Izvorul Tămăduirii aflată în stânga intrării ne binecuvintează şi ne aminteşte faptul că mănăstirea Nucet este cunoscută şi atrage mulţi credincioşi datorită izvorului izbăvitor de boli sufleteşti şi trupeşti situate în pădurea din apropiere. Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de biruinţă, este ocrotitorul acestui sfânt locaş.

Mănăstirea Dealu: un lăcaş de cult foarte intens vizitat şi plin de credincioşi , cu multă trpire duhovnicească pură. Am fost primiţi cu multă căldură sufletească, măicuţele au fost minunate, numai zâmbet şi lumină, mâncarea a fost extraordinară. Am fost binecuvântate cu multă bucurie duhovnicească, cu lumină şi căldură.

Mănăstirea Viforâta: totul era făcut cu dragoste, împrejurimile şi căsuţele sunt superbe.Este o mănăstire extrem de frumoasă, un loc de lnişte sufletească. Este un adevărat colţ de rai. Icoana făcătoare de minuni a Sfântului Gheorghe să ne ocrotească şi să ne ajute în rugăciunile noastre.

Mulţumim Domnului şi Părintelui Bogdan pentru faptul că am fost binecuvântate cu acest minunat pelerinaj care ne-a încărcat cu multă lumină şi lnişte sufletească. Părintele Bogdan ne-a oferit cu multă căldură toate detaliile.

Neagu Cristina (….): Vizitarea sfintelor locaşe din Târgovişte şi aflarea istoriei acestora au trezit în mine un sentiment de patriotism. În urma vizitării mănăstirii Dealu, Nucet, Viforâta, mi-am reactualizat vechile cunoştinţe despre istoricul acestor mănăstiri, precum şi despre domnitorii care au ctitorit mănăstirile. Consider că acest pelerinaj reprezintă un mod prin care să ne îmbogăţim sufleteşte şi prin care putem lua ca exemplu atât viaţa, cât şi faptele martirilor.

Neacşu Mihai (10 ani): M-a impresionat cimitirul şi biserica de la mănăstirea Nucet. De asemenea, m-a impresionat muzeul şi povestirile maicilor, precum şi terasa de la mănăstirea Viforâta. În egală măsură, însă, m-a impresionat icoanele din bisericile la care am fost.

Neacşu Irina: Am fost impresionată de pădurea şi cimitirul de la mănăstirea Nucet. La biserica Învierea Domnului mi-au plăcut icoanele, turla bisericii… Sfânta mănăstire Dealu m-a impresionat prin frumuseţea picturii, iar la mănăstirea Viforâta mi-a plăcut muzeul, biserica, icoanele, picturile, liniştea şi pace ape care am simţit-o acolo. Mulţumesc lui Dumnezeu pentru acest minunat pelerinaj.

Constantin Maria Teodora (12 ani): A fost o experienţă minunată! Mă bucur că am avut parte de un asemenea pelerinaj.

Barbu Andrei (14 ani): A fost un pelerinaj captivant dearece am învăţat despre istoria pierdută a mănăstirilor. Aş dori să mai merg în pelerinaje şi să cunosc adevăratul tezaur românesc.

Barbu Maria (15 ani): Mănăstirea Nucet a fost extreme de frumoasă şi interesantă; mâncarea de la mănăstirea Dealu a fost excepţională, iar mănăstirea Viforâta extreme de primitoare.

Manta Geanina (37 ani): Mă simt ca în “Arca lui Noe” în acest potop lumesc. Mulţumesc Bunului Dumnezeu dar şi organizatorilor pentru acest privilegiu. Vizitarea locurilor sfinte înseamnă pentru noi hrană sufletească, dar şi o cazia de a ne cunoaşte între noi. Nu voi uita acest pelerinaj niciodată! Acest pelerinaj m-a determinat să mă dăruiesc cu totul celor nevoiaşi şi să mă apuc de voluntariat!

 Paraschiv Mihaela (38 ani): Cu ajutorul lui Dumnezeu şi al Maicii Domnului am ajuns în acest pelerinaj în care am simţit comuniune şi pace sufletească. Ne dorim să ne implicăm mai mult ăn anumite acţiuni de voluntariat!

Cojanu Adrian (7 ani): Mi-a plăcut foarte mult la mănăstirile pe care le-am vizitat, adică mănăstirea Nucet, Dealu, Viforâta. Am fost impresionată de veşmintele vechi preoţeşti aflate în muzeul mănăstirii Viforâta, precum şi de catapeteasma şi uşile împărăteşti expuse acolo. A fost foarte frumos. Mulţumim pentru acest pelerinaj!

Cojanu Georgiana (27 ani): Drumul pe care l-am făcut de la Bucureşti până la mănăstirea Nucet a fost foarte liniştitor şi frumos. La Nucet a fost o primire călduroasă. Apoi, ne-am îndreptat către celelalte mănăstiri: Viforâta şi Dealu. Pentru mine a fost o ocazie unic de frumoasă. Am avut foarte multe de învăţat şi de văzut!

Rusu Elena (28 ani): Mănăstirea Nucet m-a lăsat fără cuvinte şi tot ceea ce am văzut a fost minunat. La Catedrala mitropolitană din Târgovişte am fost impresionată de predica părintelui Stoica. Am mai fost uimită de paraclisul mănăstirii Dealu. Acest pelerinaj va rămâne mereu întipărit în mintea şi în sufletul meu.

Neaţă elena (41 ani): Pentru mine a fost ca o trezvie. Încă de la prima mănăstire am simţit un fior de bucurie şi o pace sufletească de nedescris. La Sfânta Liturghie parcă pluteam. Am învăţat lucruri noi duhovniceşti. Oare ce poate fi mai frumos decât să simţi trăirea unor oameni la fel ca noi? Am simţit trăirile maicilor şi sper să nu uit prea curând!

Răzvan Cosmin (30 ani): Mi-au plăcut bisericile mănăstirilor, catedrala din Târgovişte, faptul că a fost o vreme frumoasă de toamnă şi că am putut asculta lucruri interesante despre credinţa noastră.

Olinici Oana (40 ani): Plin de parfum tomnatic a fost drumul prin pădure către izvorul mănăstirii Nucet; la Catedrala mitroplitană din Târgovişte cântările corului au fost impresionante, iar la mănăstirea Stelea mi-au plăcut picturile ca de folclor. La mănăstirea Dealu mi-au plăcut mormântul lui Mihai Viteazu şi Trapeza.

Muller Georgeta Daniela (58 ani): Emoţiile plecării au fost atenuate de sfânta rugăciune din biserică şi binecuvântarea dată de părinte la plecare. O pace sfântă coboară peste neliniştea şi bucuria plecării în acest pelerinaj sfânt. Mănăstirea Nucet este un aşezământ de măicuţe plin de tihnă şi evlavie.Plimbarea prin pădurea de nuci şi micuţul foişor ce adăposteşte fântâna cu apă sfinţită care ne-a potolit setea ne-a întărit parcă şi mai mult credinţa în Bunul Dumnezeu. La Catedrala mitropolitană din Târgovişte, slujba a fost una deosebită deoarece corul care a cântat frumos a creat o stare înălţătoare. La mănăstirea Viforâta am fost impresionată de Sfântul Spiridon şi minunile lui din care simt că fac şi eu parte. La mănăstirea Dealu am avut parte de o  “întâlnire” cu istoria şi cultura pur românească în tradiţia şi credinţa ortodoxă.

Măgureanu Cosmin (16 ani): A fost o experienţă frumoasă deoarece a fost prima dată în care particip la o astfel de activitate. Sper că o să mai am ocazia să particip, iar dacă se va putea să fie chiar în aceiaşi formaţie ar fi mai mult decât perfect.

 Paşan Sorina-Elena (15 ani): Am fost impresionată de pădurea de nuci care i-au dat numele mănăstirii Nucet şi de izvorul făcător de minuni pe care aceasta îl adăposteşte, aşa cum l-a mănăstirea Dealu m-a impresionat mormântul în care a fost depus capul lui Mihai Viteazu.

Paşan Edra-Mihaela (16 ani): Mănăstirea Nucet a fost un obiectiv foarte frumos, cu o istorie captivantă şi magică. Mănăstirea Dealu, care are o important valoare istorică, a fost cel mai frumos loc în care am fost în acest pelerinaj. Istoria acestui loc nu o cunoşteam atât de bine. Totul a fost foarte frumos, iar gazdele au fost foarte primitoare.

Tudorache Maria (12 ani): A fost un pelerinaj foarte frumos, din care am rămas cu cele mai frumoase amintiri legate în special de mănăstirea Nucet.

Tudorache Teodora (14 ani): Acest pelerinaj mi-a lăsat impresii de neuitat! Mănăstirea Dealu mi s-a părut cea mai interesantă din toate punctele de vedere, urmată apoi de mănăstirea Nucet. Sper să mai avem parte de astfel de pelerinaje!

Grigoriu Ruxandra Georgeta (12 ani): Acest pelerinaj a fost unnul impresionant. Mănăstirile vizitate m-au încântat sufleteşte. Mi-a plăcut în mod special biserica Sfântul Gheorghe pentru că e frumoasă, iar eu port numele acestui sfânt ocrotitor. Poate că dacă nu era acest pelerinaj cine ştie dacă mai ajungeam prin aceste locuri!

Grigoriu Liliana: Starea spirituală şi sufletească transmisă în acest pelerinaj nu poate fi exprimată în cuvinte, la fel ca şi dragostea cu care am fost întâmpinaţi.

Dumitru Petre (24 ani): A fost o zi frumoasă primăvăratică de pelerinaj!

Papuc Adela Valentina (20 ani): Mănăstirea Nucet este o mănăstire frumoasă care te umple de pace sufletească. În catedrala mitropolitană din Târgovişte, care are o pictură deosebită, am participat la o Sfântă Liturghie deosebit de frumoasă. La mănăstirea Dealu, maicile ne-au servit cu o mâncare de post foarte bună, apoi ne-au prezentat puţin din istoricul mănăstirii. Am vizitat muzeul aflat acolo, în care se află prima tiparniţă din România, precum şi paraclisul mănăstiresc ce are o pictură deosebită “doar din puncte”. Am intrat şi în biserica mare, care adăposteşte mormântul cu capul lui Mihai Viteazu. De la maica Ştefania de la mănăstirea Viforâta am aflat că nu trebuie să călcăm pe pragul unei biserici deoarece atunci când se construişte o biserică se aşează părticele din sfintele moaşte sub prag. Deci, peste pragul bisericii doar se păşeşte!

ARHIVA FOTO: