Duminică, 24 august 2014, începând cu orele 8.40, Televiziune
Română va difuza pe canalul TVR 1, în cadrul emisiunii Universul
credinţei, a doua parte din miniseria de trei episoade a piesei de
teatru religios “Sfântul Vodă Brâncoveanu” în interpretarea trupei de teatru Ateneul
Sfântului Pantelimon după un scenariu scris de pr. dr. Bogdan-Aurel
Teleanu.
Ca un fapt inedit, facem precizarea că personajul principal, Sfântul Vodă Brâncoveanu, este interpretat de o fată, actriţa Maria Anghel.
Potrivit unor date recente, se pare că parohia Sfântul Pantelimon-Foişorul de Foc din Bucureşti reprezintă dovada vie a milosteniei ca jertfă de sine practicată de Sfântul Domnitor Constantin Brâncoveanu. Analistul-istoric Dragoş Ungureanu vorbeşte în felul următor despre milostenia domnitorului care ar putea constitui fondul teoriei privitoare la începuturile parohiei Sfântul Pantelimon-Foişorul de Foc din Bucureşti: „Dintre domnitorii Ţărilor Române medievale şi premoderne Constantin Brâncoveanu s-a dovedit a fi printre cei mai indulgenţi domni (dacă nu, cel mai indulgent) atunci când a avut de-a face cu comploturi. La o primă vedere s-ar putea spune că avem de-a face cu un personaj al secolului XXI şi nu cu un principe al unor perioade dure din punctul de vedere al justiţiei, inclusiv pentru Europa civilizată, unde, nu de puţine ori, s-a recurs la incendierea satelor şi uciderea sătenilor din zonele controlate de conjuraţi. O astfel de atitudine faţă de conspiratori a dus la încurajarea trădării şi detronarea principelui din primăvara lui 1714”. În acest context, dat fiind faptul că prima biserică din lemn a parohiei Sfântului Pantelimon-Foişorul de Foc din Bucureşti a fost construită – potrivit mărturiei inginerului Ion Florescu (în revista Magazin, anul XIV, nr. 685, sâmbătă, 21 noiembrie 1970, p. 2) - de un deţinut care a scăpat de osânda, posibil spânzurătoarea, ce-l aştepta în Târgul de Afară sau Moşilor, putem avansa teoriei potrivit căreia naşterea acestei parohii bucureştene ar putea fi rezultatul indulgenţei deosebite manifestată de Sfântul Domnitor Constantin Brâncoveanu.
Ca un fapt inedit, facem precizarea că personajul principal, Sfântul Vodă Brâncoveanu, este interpretat de o fată, actriţa Maria Anghel.
Potrivit unor date recente, se pare că parohia Sfântul Pantelimon-Foişorul de Foc din Bucureşti reprezintă dovada vie a milosteniei ca jertfă de sine practicată de Sfântul Domnitor Constantin Brâncoveanu. Analistul-istoric Dragoş Ungureanu vorbeşte în felul următor despre milostenia domnitorului care ar putea constitui fondul teoriei privitoare la începuturile parohiei Sfântul Pantelimon-Foişorul de Foc din Bucureşti: „Dintre domnitorii Ţărilor Române medievale şi premoderne Constantin Brâncoveanu s-a dovedit a fi printre cei mai indulgenţi domni (dacă nu, cel mai indulgent) atunci când a avut de-a face cu comploturi. La o primă vedere s-ar putea spune că avem de-a face cu un personaj al secolului XXI şi nu cu un principe al unor perioade dure din punctul de vedere al justiţiei, inclusiv pentru Europa civilizată, unde, nu de puţine ori, s-a recurs la incendierea satelor şi uciderea sătenilor din zonele controlate de conjuraţi. O astfel de atitudine faţă de conspiratori a dus la încurajarea trădării şi detronarea principelui din primăvara lui 1714”. În acest context, dat fiind faptul că prima biserică din lemn a parohiei Sfântului Pantelimon-Foişorul de Foc din Bucureşti a fost construită – potrivit mărturiei inginerului Ion Florescu (în revista Magazin, anul XIV, nr. 685, sâmbătă, 21 noiembrie 1970, p. 2) - de un deţinut care a scăpat de osânda, posibil spânzurătoarea, ce-l aştepta în Târgul de Afară sau Moşilor, putem avansa teoriei potrivit căreia naşterea acestei parohii bucureştene ar putea fi rezultatul indulgenţei deosebite manifestată de Sfântul Domnitor Constantin Brâncoveanu.
Distribuţia
piesei de teatru este următoarea: Sfântul Vodă Brâncoveanu (Maria
Anghel), Mitropolitul Antim (Mihai Tănăselea), stolnicul Constantin
Cantacuzino (Alexandru Stanciu), spătarul Mihai Cantacuzino (Andrei
Oprea), vizirul Ali Paşa (Andreea Irimia), căpitanul Dorobanţ
(Cojanu Adrian), Ştefan Brâncoveanu (Ruxandra Grigoriu), domniţa
Stanca (Alina Vlad), Aga Mustafa (Cătălin Ştefan Irimia), ambasador
francez (Nicolae Tănase), călăul (Gabriel Sandu), sultanul (Daniel
Bouleanu), Mateiaş Brâncoveanu (Theodor-Ioan Teleanu), Stefan
Cantacuzino (Andrei Barbu) şi Smaranda Brâncoveanu (Ana-Maria
Teleanu).
La realizarea piesei de teatru “Sfântul Vodă
Brâncoveanu” au avut o contributie majoră doamna Cristina Ionescu, părintele
diacon Mircea Toma, precum şi actorii George Paul Avram şi Costel Bojoc.
Precizăm
că întreg proiectul Ateneu brâncovenesc care a inclus şi piesa de teatru
„Sfântul Vodă Brâncoveanu” a beneficiat de sprijinul financiar al firmei FAIR
FINANCIAL CONSULTING S.R.L., reprezentată de dl. director general Daniel
Niţulescu, al doamnei Virginia Sorescu, o mai veche cunoştinţă a copiilor care
în anul 2012 au interpretat o piesă de teatru compusă de tatăl domniei sale,
col. magistrat Ioan N. Diniu, al Asociatiei umanitare «Lumina Sfantului Andrei»
şi al domnului CHRISTIAN DELVAUX, inginer pensionar cu pregatire in arta
plastica din Geneva (Elvetia).
Traseul
duhovnicesc al milosteniei ca jertfă de sine, după exemplul Sfinţilor Martiri
Brâncoveni, propus de proiectul intitulat „Ateneu brâncovenesc” poate fi
urmărit integral pe pagina de blog http://ateneulsfantuluipantelimon.blogspot.ro
.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu