marți, 12 februarie 2019

Expoziția ”Rămășițele harului”, parte din proiectul cultural „Raftul Ateneului Sfântului Pantelimon”, 27.03.2019

Departamentul pentru copii și tineret organizează miercuri, 27 martie 2019, la ora 16:30, la biserica Sfântul Pantelimon de la Foișorul de Foc din București, vernisajul expoziţiei „Rămășițele harului”, în onoarea familiei părintelui căpitan în rezervă Gheorghe Crețu, singurul preot din Regat prezent în Catedrala Naşterii Domnului din Chişinău la slujba de Te Deum ce a consfinţit Actul Unirii Basarabiei cu România. 

Expoziția, organizată în contextual împlinirii a 30 de ani de la Revoluţia din Decembrie 1989, cuprinde documente din arhiva CNSAS care atestă moartea prematură a fiului părintelui Crețu, Cornel. 

În ziua de 2 martie 1949, biroul local de securitate din Lupeni îl reţine pe Cornel Creţu, de profesie inginer chimist, sub pretextul că a interpretat la pian compoziţii muzicale interzise de propaganda comunistă. Suferinţele îndurate pe durata anchetei – asupra căreia biroul judeţean de securitate Deva a ridicat un serios semn de întrebare - au făcut ca la data de 11 august 1949 acesta, la vârsta de 43 de ani, să se stingă din viaţă în Spitalul de boli pulmonare din Sibiu. 

Expoziţia „Rămășițele harului” face parte din proiectul „Raftul Ateneului Sfântului Pantelimon”, inițiat de Departamentul pentru copii și tineret de la biserica Sfântul Pantelimon în contextul „Anului omagial al satului românesc (al preoților, învățătorilor și primarilor gospodari)” și „Anul comemorativ al patriarhilor Nicodim Munteanu și Iustin Moisescu și al traducătorilor de cărți bisericești în Patriarhia Română. 

Proiectul „Raftul Ateneului Sfântului Pantelimon” urmărește reconstituirea rămășițelor cunoaşterii şi patriotismului răsădite în sufletele tinerelor generații prin diverse activităţi, motiv pentru care în ziua de 27 martie 2019 va reîncerca să aducă în prim plan personaje surpriză ale ”Jurnalului de front”, scris de părintele Gheorghe Crețu sub auspiciile Primului Război Mondial (1914 - 1918).

Expoziția „Rămășițele harului”, organizată de tinerii ”Ateneului Sfântului Pantelimon”, este propusă vizitatorilor de orice vârstă.

marți, 5 februarie 2019

Primul număr dedicat Concursului Naţional Catehetic ediţia a XI-a, ”Hristos: sufletul satului meu”, februarie 2019

Noul număr din publicația parohială ”Ateneul Sfântului Pantelimon” a fost editat cu scopul de susține  participarea grupului de cateheză de la parohia Sfântul Pantelimon - Foișorul de Foc din București la Concursului Naţional Catehetic ediţia a XI-a, ”Hristos: sufletul satului meu”, organizat de Sectorul teologic-educațional al Patriarhiei Române în parteneriat cu Ministerul Educației Naționale, în perioada 15 decembrie 2018 – 21 mai 2019. 

Această ediție a publicației parohiale acordă o atenție deosebită conferinței intitulată ”Satele sub raport cultural. Cum sunt. şi cum ar trebui şi fie” susținută de părintele Petru Gh. Savin în anul 1924 la Bârlad. Grupul catehetic parohial ”Ateneul Sfântului Pantelimon” intenționează să republice integral în periodicul său parohial conferința susținută de acest mare folclorist, ucenic al profesorului Nicolae Iorga. Acest demers publicistic are ca scop înscrierea la secțiunea literară a Concursului Naţional Catehetic ediţia a XI-a, ”Hristos: sufletul satului meu”.  

Totodată, continuăm publicarea tezei de licență intitulată ”Scurtă expunere a învățăturii despre Sfânta Treime în Vechiul Testament” (1906), susținută de părintele Gheorghe Pohrib în fața unei comisii alcătuită din domnul dr. Ioan Mihălcescu, domnul dr. Badea Cireșanu, domnul dr. Drag. Dimitrescu, părintele stavorfor Constantin Nazarie și domnul dr. G. Boroianu.

joi, 31 ianuarie 2019

”Sfântul Mucenic Gheorghe, ocrotitorul preoților de la biserica Sfântul Pantelimon - Foișorul de Foc care au apărat Ortodoxia în fața regimului comunist”, Proiect în cadrul Concursului Naţional Catehetic ediţia a XI-a, ”Hristos: sufletul satului meu”

În contextul în care anul 2019 a fost declarat Anul omagial al satului românesc (al preoţilor, învăţătorilor şi primarilor gospodari) şi Anul comemorativ al patriarhilor Nicodim Munteanu şi Iustin Moisescu şi al traducătorilor de cărţi bisericeşti, în Patriarhia Română, duminică, 3 februarie 2019, la biserica Sfântul Pantelimon - Foișorul de Foc din București,  grupul catehetic parohial ”Ateneul Sfântului Pantelimon” începe pregătirile pentru patriciparea Concursului Naţional Catehetic ediţia a XI-a, ”Hristos: sufletul satului meu”, organizat de Sectorul teologic-educațional al Patriarhiei Române în parteneriat cu Ministerul Educației Naționale, în perioada 15 decembrie 2018 – 21 mai 2019. 

Țînând cont de faptul că acest concurs urmărește să contribuie la redescoperirea valorilor păstrate şi promovate de satul românesc, de-a lungul timpului, grupul catehetic parohial ”Ateneul Sfântului Pantelimon” își propune să evidențieze originile țărănești ale preoților care au slujit la biserica Sfântul Pantelimon - Foișorul de Foc din București, o biserică martir care a avut mult de suferit de pe urma represiunii regimului comunist din România. 

Elogierea harnicilor clerici de la biserica Sfântul Pantelimon, care în majoritatea lor au purtat numele Sfântului Mucenic Gheorghe (cuvantul γεωργός, "georgos", are semnificatia de "țăran, fermier, lucrător al pământului"), se va face printr-o expoziție de icoane pe lemn, organizată cu ajutorul membrilor grupului catehetic parohial ”Ateneul Sfântului Pantelimon” (7-18 ani, indiferent de număr) cu aptitudini artistice.  

Proiectul cu caracter cultural – artistic, realizat de acest grup catehetic cuprinde icoane pictate pe lemn cu chipul Sfântului Mucenic Gheorghe, care vor fi expuse în spațiul public, în cadrul unor evenimente organizate (școală) sau în spații private, având un caracter filantropic (orfelinat, cămin de bătrâni etc.).

Inițial, vor fi urmărite toate cele trei secțiuni ale concursului, respectiv secțiunea literară (prin publicarea foii parohiale/buletinui parohial/articol de ziar pe tema concursului), secțiunea artisitică (prin realizarea unei expoziții de icoane pe lemn cu chipul Sfântului Gheorghe, ocrotitorul majorității preoților de la biserica Sfântul Pantelimon, apărători ai Ortodoxiei în vremea regimului comunist) și secțiunea multimedia (prezentare powerpoint și film documentar despre conexiunea preoților de la biserica noastră cu satul românesc), urmând ca la final, în data de 12 martie 2019, să luăm decizia la care din cele trei secțiuni ale concursului vom participa. 

Proiectul cu care grupul catehetic parohial ”Ateneul Sfântului Pantelimon” va patricipa la Concursul Naţional Catehetic ediţia a XI-a, ”Hristos: sufletul satului meu” se va numi ”Sfântul Mucenic Gheorghe, ocrotitor al preoților de la biserica Sfântul Pantelimon - Foișorul de Foc care au apărat Ortodoxia în vremea regimului comunist”. Preoții care vor fi elogiați prin reprezentarea iconografică a Sfântului lor protector sunt: părintele Gheorghe Pohrib, părintele Gheorghe Crețu, părintele Petru Gheorghe Savin, părintele Gheorghe Popescu Colibași și părintele Gheorghe Sorescu.

O atenție deosebită va fi acordată părintelui Petru Gh. Savin pentru faptul că în anul 1924 a suținut la Bârlad conferința intitulată ”Satele sub raport cultural. Cum sunt. şi cum ar trebui şi fie”. Grupul catehetic parohial ”Ateneul Sfântului Pantelimon” intenționează să republice în periodicul său parohial conferința susținută de acest mare folclorist, ucenic al profesorului Nicolae Iorga.

luni, 21 ianuarie 2019

160 de ani de la Unirea Principatelor Române, celebrați în comun de armeni și români la biserica Sfântul Pantelimon din București

Ateneul Sfântului Pantelimon a organizat în ziua de joi, 24 ianuarie 2019, evenimentul cultural - religios ”Bun creștin și bun român” prin care, la parohia Sfântul Pantelimon (str. Iancu Căpitanu 24), a fost marcată împlinirea a 160 de ani de la Unirea Principatelor Române, primul pas către statul național unitar român realizat în 1918.

În 2019, ”Anul comemorativ al patriarhilor Nicodim Munteanu și Iustin Moisescu” și al traducătorilor de cărți bisericești, sărbătorirea actului istoric de la 24 ianuarie 1859 de la parohia Sfântul Pantelimon s-a făcut printr-o expoziție de fotografie realizată de părintele Krikor Radu Holca cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Datev Hagopian. Tema expoziției a fost patriarhul armean Vasken I Balgian  și bunele sale relații cu Biserica Ortodoxă Română, în special cu patriarhul Iustin Moisescu sub păstorirea căruia biserica Sfântul Pantelimon - Foișorul de Foc din București a fost salvată de la demolare.  

Importanța salvării bisericii Sfântul Pantelimon de către patriarhul armean Vasken I a fost prezentată în contextul aniversării Unirii Principatelor Române ținând cont de faptul că la această parohie a slujit preotul militar Gheorghe Crețu, singurul preot din Regat care a participat la ”marele act istoric” al Unirii Basarabiei cu România din 27 martie 1918.

Sărbătorirea actului istoric de la 24 ianuarie 1859 de la parohia Sfântul Pantelimon a mai cuprins ceremonialul depunerii de coroane, jerbe și buchete de flori la ansamblul monumental "Bun creştin şi bun român", alcătuit din monumentul dedicat preotului confesor militar Gheorghe C. Creţu şi cele două troiţe dedicate înfăptuitorilor României Mari, care au apărat Ortodoxia în timpul persecuţiilor anticreştine întreprinse de regimul comunist în ţara noastră. De asemenea, potrivit tradiţiei bisericeşti şi hotărârii Sfântului Sinod, a fost oficiată slujba de Te-Deum în memoria celor care au contribuit la realizarea Unirii Principatelor, iar la sfârșitul slujbei au fost trase clopotele timp de un minut.

La sărbătorirea actului istoric de la 24 ianuarie 1859 de la parohia Sfântul Pantelimon au fost prezenți reprezentanți de seamă ai armenilor din România, binefăcători ai comunității noastre parohiale, printre care și s-au numărat dl. Viceprimar Popescu Cristian, dl. dr. Ghemigian Mircea Vasile, dl. Radu Petrescu-Muscel - reprezentantul Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria” și elevii Școlii Gimnaziale Maica Domnului însoțiți de doamna directoare Julieta Mihăilescu.

Fiecare dintre cei prezenți au primit în dar câte un exemplar din ”Jurnalul de front” al părintelui militar Gheorghe Crețu tipărit la editura ”Cuvântul vieții”. 

Demn de remarcat este faptul că această expoziție survine la doi după ce enoriaşii de la biserica Sfântul Pantelimon-Foişorul de Foc din Bucureşti au participat pe parcursul lunii noiembrie 2017 la Colocviul parohial "Unitate si continuitate la biserica Sf. Pantelimon", organizat de Departamentului pentru copii şi tineret Ateneul Sfântului Pantelimon. Lucrările colocviului au debutat în data de 29 octombrie 2017, cu mărturia domnului Vasile Nica, în vârstă de 88 de ani (între timp s-a stins din această viață!), care a vorbit participanţilor despre contribuţia comunităţii parohiale la salvarea bisericii Sfantul Pantelimon Foisorul de Foc, grav afectată după cutremurul din 1977. "Văzând că pridvorul, naosul şi altarul bisericii avariate, armenii - care locuiau în acest cartier şi obişnuiau să vină la slujbele săvârşite de părinţii Gheorghe Popescu Colibaşi, Gheorghe Sorescu şi Ioan Pâslaru - au ajutat la refacerea acestui lăcaş de cult, oferind un substantial sprijin financiar", a precizat domnul V. Nica. 

În acest context, părintele paroh Marian Constantinescu a rememorat afirmaţia făcută deseori în cadrul adunării parohiale de părintele Ioan Stănculescu potrivit căruia "dacă biserica nu ar fi fost refacută imediat după cutremur, ar fi riscat să fie demolată de comunişti"

În ziua de 12 noiembrie 2017, a luat cuvântul doamna Gheorghița Ioniță, în vârstă 89 de ani, care a prezentat intervenţia salvatoare a întâistătătorului Bisericii Armeniei, Vasken I. Potrivit mărturiei ei, acesta a vizitat biserica avariată imediat după cutremurul din 1977. "Părintele Stănculescu, în anul 1977, l-a primit pe Vasken I, Întâistătorul Bisericii Armene şi în faţa porţii a îngenuncheat şi i-a sărutat amândouă mâinile pentru că a ajutat biserica noastră... Mai departe, noi ne-am luptat împreună cu părintele Ioan Pâslaru ca să nu fie demolată şi să rămână în picioare! Biserica era pe dinăuntru neagră ca veşmântul negru al părintelui! Părintele Pâslaru a rămas cu povara plecării părintelui Stănculescu în străinătate. Am muncit toţi enoriaşii, şi cu leuţul, şi cu bănuţul, ca să stea în picioare... Nu am avut bani prea mulţi. Lumea era mai săracă, trecuse prin multe! Aşa cum am fost noi, pe timpul nostru, să fiţi şi voi acum şi să ajutaţi această biserică care este foarte primitoare!", a afirmat cu acest prilej doamna Gheorghița Ioniță. 

Cu prilejul acestui colocviu, doamna Nela Stanculescu, soţia părintelui Ioan F. Stănculescu, care din motive personale nu a putut fi prezentă atunci, a adresat participanţilor un mesaj în care a subliniat următoare: "În anul l977- când cutremurul a zguduit din temelii biserica, preotul Ioan Stănculescu a primit un sprijin moral şi material important din partea enoriaşilor... Soţul meu mi-a povestit atunci, cu mare surprindere, că în drumurile sale la Centrul de sistematizare al Capitalei (nu mai ştiu cum era denumit atunci!), o doamna "cu mult suflet" (după cum o descria soţul meu) i-a arătat o listă ce cuprindea numele bisericilor ce trebuiau demolate (sub pretextul că "au avarii prea mari"!). Pe această listă figura şi biserica Sf. Pantelimon-Foişorul de Foc din Bucureşti. Impresionată de insistenţa preotului, dar şi de temeinicia planului de reconstrucţie întocmit (...), doamna respectivă a şters numele bisericii de pe listă şi a ajutat la urgentarea obţinerii autorizaţiei de deschidere a şantierului. În cea de a patra etapă a activităţii sale de salvare a bisericii, preotul a început o muncă intensă de strângere de fonduri băneşti pentru demararea lucrărilor. Au fost alături de dânsul enoriasii şi Arhiepiscopia Bucureştilor. Era firesc ca, în acest zbucium, vestea despre starea bisericii Sf. Pantelimon să fi ajuns şi la Patriarhul suprem al tuturor armenilor, cel care petrecuse anii copilăriei în spaţiul din jurul bisericii Sf. Pantelimon. Se înţelege, deci, marea bucurie a preotului Ioan Stănculescu atunci când a primit vestea că, pe numele parohiei sale, a sosit o donaţie de 15.000 de dolari din partea patriarhului Bisericii Armene, VASKEN I. Suma era destinată restaurării/salvării bisericii Sf. Pantelimon". 

Un moment excepţional în cadrul colocviului s-a petrecut în data de 26 noiembrie 2017, când la colocviu a fost invitat să participe părintele profesor Nicolae Bordaşiu, de curând trecut la Domnul. Părintele Nicolae a mărturisit că a fost coleg de Facultate atât cu Vasken I, cât şi cu părintele Ioan Pâslaru. Într-o înregistrare inedită, părintele Nicolae Bordaşi povesteşte o întâmplare petrecută pe aeroportul din Paris din vremea când se afla la studii în Franţa, iar Vasken I venise acolo în calitatea sa de Catolicos al tuturor Armenilor: "Am început să povestim. Nici nu ştii când spui poveşti cum trece vremea! Armenii se liniştiseră! Îl aşteptau pe Vasken, iar el aproape uitase pentru ce a venit. Atunci a venit un episcop şi i-a spus: "Preafericirea Voastră aţi venit pentru armeni aici, nu pentru români!". Şi, în felul acesta ne-am despărţit. Dar, vreau să vă subliniez prin aceasta câtă dragoste şi cât ataşament avea el faţă de Biserica Ortodoxă Română în care a învăţat, faţă de Ţara Românească unde s-a născut şi a crescut şi în felul acesta îl pomenim acuma la dumneavoastră, fiindcă de la părintele Bogdan Teleanu am aflat şi eu că a fost vecin aici, cu biserica dumneavostră, gard în gard. Este o cinste să ne aducem aminte de el şi felul în care, de mic copil, nu se uita dacă cineva era armean sau român. Desigur, a intrat în biserica Sfântul Pantelimon, iar împreună cu copiii din vremea lui s-au simţit bine aici. La fel şi noi, poemenindu-l, ne simţim bine cu amintirea lui, fiindcă a fost un om vrednic şi a făcut cinste Bisericii" 

La un an după acest colocviu, Daniela Cristina Cuşi, apropiată duhovniceşte părintelui Nicolae Bordaşiu, mi-a semnalat în 10 noiembrie 2018 faptul că revista "Ararat", periodicul Uniunii Armenilor din România, a preluat mărturia inedită lansată în cadrul acestuia  și anume că Vasken I care a ajutat biserica Sfântul Pantelimon din Bucureşti (SURSA: http://www.araratonline.com/restituiri-o-marturie-inedita-despre-vasken-i-si-cum-a-ajutat-el-biserica-sfantul-pantelimon-din-bucuresti/?fbclid=IwAR3C7Ttj_UoYjAH3qGpjm2tHFGj9yVnimJfXMAdHToE33egJ5t_l7XXGAHY ).

Ulterior, publicaţia "Ararat" a revenit cu completări într-o notă semnată de Mihai Stepan Cazazian la articolul despre donaţia de la biserica Sfântul Pantelimon pe care o redăm integral mai jos: "Este bine cunoscut atașamentul Catolicosului Vazken I față de București, iar dragostea sa față de cartierul și străzile copilăriei și-a arătat-o ori de câte ori a avut ocazia. Cutremurul devastator care a lovit Bucureștiul la 4 martie 1977 l-a afectat mult pe Vazken I. Pentru a alina durerea orașului natal, a dorit să doneze sume de bani pentru două biserici din Capitală, foarte aproape de sufletul lui – Catedrala Armeană și lăcașul copilăriei sale – biserica Sfântul Pantelimon. Donația pentru biserica Sfântul Pantelimon s-a realizat prin intermediul a doi distinși conaționali – avocatul Vahan Ghemigean, secretar eparhial și prieten intim al Catolicosului, și Vartan Cealichian, arhitect talentat care cu puțin timp înainte terminase proiectarea hotelului Intercontinental din Capitală. In timpul vizitei efectuate în București, în iunie 1977, Vazken I i-a înmânat avocatului Vahan Ghemigean două donații una de 5 mii de dolari pentru Catedrala Armeană, cealalta, mai mare, de 15 mii de dolari pentru biserica Sfântul Pantelimon. Pentru ca biserica Pantelimon să poată încasa donația, Sfatul Popular cere justificarea avariilor suferite de pe urma cutremurului. Pentru aceasta, Vahan Ghemigean apeleaza la arhitectul Cealichian care întocmește devizul de estimare al cheltuielor de reparație. Arhitectul Cealikian își amintește că biserica Pantelimon nu prezenta avarii atât de mari pentru a fi candidată la dărâmare, punerea ei pe lista demolărilor datorându-se tovarășilor care locuiau în zonă și care erau deranjați de sunetele clopotelor. Drept răsplată pentru efortul depus, arhitectul Vartan Cealichian avea să primească o scrisoare de apreciere din partea Episcopiei. Cele două vizite efectuate de Catolicosul Vazken I în anul 1977, în București, au fost. 1. Prima – în perioada 30 martie-4 aprilie 1977 Catolicosul Vazken Iul, însotit de Arhiepiscopul Komitas Der Stepanian, s-a aflat în București pentru a participa la funeraliile și înmormântarea Patriarhului Justinian Marina. Vizitează cimitirul Armean care a suferit avarii la 29 de monumente funerare și celebrează pe 3 aprilie, în Catedrala Sfinții Arhangheli slujba de Florii. Participă în aceași zi la ședința comună a consiliilor Eparhial și Parohial 2. A doua – Catolicosul Vazken I-ul, însoțit de Episcopul Arsen Berberian, efectuează în perioada 18-22 iunie 1977, vizită oficială pentru a participa la festivitățiile înscăunării Patriarhului Iustin Moisescu. Pe data de 20 iunie 1977, ține slujbă de rugăciune în Catedrala Sfinții Arhangheli și-i binecuvântează pe enoriași" (SURSA http://www.araratonline.com/nota-la-articolul-despre-donatia-de-la-biserica-sfantul-pantelimon/?fbclid=IwAR0UHI7wABouuxQrwIGx7hfkJLIr5ikpmRvFPKz_wT0SfQbbONul69x5UEo ).

Ca o confirmare parcă a valorii mărturiilor adunate în cadrul Colocviul ui parohial "Unitate si continuitate la biserica Sf. Pantelimon" din noiembrie 2017, însuşi Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Românie, în mesajul adresat în ziua de 11 noiembrie 2018, cu prilejul omagierii a 110 ani de la naşterea Patriarhului Vasken I, Catolicos al tuturor Armenilor (1908-2018), a făcut trimitere la momentul salvării bisericii Sfântul Pantelimon de către patriarhul armean Vasken I: " (...) Este foarte semnificativ, însă, din perspectiva afecţiunii sale pentru românii ortodocşi în mijlocul cărora a copilărit, un gest emoţionant al Patriarhului şi Catolicosului Vasken I făcut față de biserica ortodoxă Sfântul Pantelimon din Bucureşti, în preajma căreia a locuit când se afla în România.  Aflând de la creștinii armeni din România, care cunoşteau această biserică, faptul că acest lăcaș ortodox este inclus pe lista bisericilor care urmau să fie demolate, din pricina stricăciunilor suferite în urma cutremurului din 4 martie 1977, şi că singura șansă de supraviețuire a sfântului lăcaș o constituie restaurarea sa urgentă, venerabilul Catolikos Vasken I al tuturor Armenilor a trimis, pe adresa parohiei, o donație de 15.000 de dolari, sumă care a însemnat mult pentru salvarea bisericii. Această relație de frățietate și prietenie adevărată și roditoare, cultivată de vrednicii de pomenire Patriarhul Justinian al României și Catolicosul Vasken I al tuturor Armenilor, precum și de succesorii acestora, este un îndemn pentru românii şi armenii de astăzi de a continua această lucrare spre slava lui Dumnezeu şi armonia dintre popoarele noastre." (SURSA http://www.araratonline.com/omagiu-adus-memoriei-patriarhului-vasken-i-catolicos-al-tuturor-armenilor-si-prieten-al-romanilor/?fbclid=IwAR0-6hZanRhXO0WLcM9epQjluR-Ul2SYJZ1VG8GRmZKvpSdCvPj-Xnnvju0)

***
Biserica Sfântul Pantelimon - Foișorul de Foc este situată într-un cartier care în trecut era populat de armeni care obșnuiau să participe la slujbele săvârșite de preoții ortodocși. În 2019, anul omagierii originilor Ateneului Sfântului Pantelimon și al comemorării personalităților care au contribuit la lucrarea Ateneului Sfântului Pantelimon, evenimentulu cultural - religios ”Bun creștin și bun român”  evocate două din personalitățile de seamă ale comunității armene care au locuit în parohia Sfântul Pantelimon: 

1. Patriarhul Vasken I Balgian (a locuit, după unele opinii, în str. Iancu Căpitanu 26 din parohia Sfântul Pantelimon), Catolicos al tuturor Armenilor (1908-2018), care a salvat biserica Sfântul Pantelimon de la demolarea preconizată de regimul comunist din pricina stricăciunilor suferite în urma cutremurului din 4 martie 1977, oferind o donație de 15.000 de dolari. Donația pentru biserica Sfântul Pantelimon s-a realizat prin intermediul a doi distinși conaționali – avocatul Vahan Ghemigean, secretar eparhial și prieten intim al Catolicosului, și Vartan Cealichian, arhitect talentat care cu puțin timp înainte terminase proiectarea hotelului Intercontinental din Capitală și care  a întocmit devizul de estimare al cheltuielor de reparație;

2. Istoricul și orientalistul H.Dj. Siruni (a locuit în str. Vaselor 8 din parohia Sfântul Pantelimon), o cunoștință a marelui istoric Nicolae Iorga, care a realizat traduceri în limba armeană după opera lui Mihai Eminescu, inclusiv capodopera eminesceană Luceafărul;


 
(Pentru cultura noastră generală, menționăm că sabia de investitură (cunoscută tipologic sub denumirea de shamshir) oferită domnitorului Alexandru Ioan Cuza de către sultanul Abdul Medjid, în anul 1860, a fost lucrată de către bijutierii armeni din Constantinopol. Această sabie simbolizează recunoașterea de către Imperiul Otoman a Unirii de la 1859, care a pus bazele României moderne.)

MEDIATIZARE
 




ARHIVA FOTO A EVENIMENTULUI







































DOCUMENTAR:





EXPOZITIA