Părintele Gheorghe Pohrib (n. 8 aprilie 1857 - + 1926)

Părintele Gheorghe Pohrib, 
într-o fotografie realizată în 1925,
cu un an înaintea morții sale

Fideli proiectului ”de a pomeni și a cunoaște înaintașii în preoție spre a păstra cât mai complet șirul slujitorilor bisericii Sfântul Pantelimon”, inițiat încă din anul 1941 de periodicul ”Ateneul Sfântului Pantelimon”, am reușit să adăugăm o nouă filă la monografia bisericii Sfântul Pantelimon - Foișorul de Foc din București, referitoare la unul din preoții ei slujitori, părintele Gheorghe Pohrib (1898 - 1921).

Potrivit ”Anuarului”, editat în anul 1909 de Administrațiunea Casei Bisericii la Tipografia Cărților Bisericești, Părintele Gheorghe Pohrib a fost numit paroh al bisericii Sfântul Pantelimon - Foișorul de Foc din București în data de 1 mai 1898, fiind adus de la biserica Radu Vodă din București. Din aceeași sursă mai aflăm că părintele Gheorghe Pohrib s-a născut la 8 aprilie 1857.

La începutul anului 2019, pe parcursul a șase numere, ”Ateneul Sfântului Pantelimon” a publicat teza  de licență intitulată ”Scurtă expunere a învățăturii despre Sfânta Treime în Vechiul Testament” (1906), susținută de părintele Gheorghe Pohrib în fața unei comisii alcătuită din domnul dr. Ioan Mihălcescu, domnul dr. Badea Cireșanu, domnul dr. Drag. Dimitrescu, părintele stavorfor Constantin Nazarie și domnul dr. G. Boroianu. Rezultatul acestui demers recuperator? După publicare, ”Ateneul Sfântului Pantelimon” a fost contactat tocmai din Franța de o străneapoată de-a părintelui Pohrib, doamna Anca Chivulescu, de profesie inginer informatician (IT).

Strănepoata părintelui Gh. Pohrib, 
doamna Anca Chivulescu, 
în vizită la biserica Sf. Pantelimon - Foișorul de Foc

În urma întâlnirii cu doamna Anca Chivulescu din data de 25 iunie 2019, am reușit să completăm informațiile referitoare la părintele Gheorghe Pohrib. Cu această ocazie am aflat că ”părintele Gheorghe Pohrib era originar de la Matca - Tecuci, din familie de răzeși.

Având origini geografice comune, ne întrebăm în ce măsură parcursul vieții părintelui Gheorghe Pohrib a fost legat de un alt tecucean, preotul iconom stavrofor Constantin Nazare, șeful serviciului religios al armatei române, născut la 16 martie 1865 în satul Grădiștea, comuna Vultureni, fostul judeţ Tecuci (azi judeţul Galaţi)?

Cert este că părintele Pohrib era deja diacon când a venit la București, unde a urmat și Facultatea de Teologie.

Părintele Gheorghe Pohrib și soția sa, Maria

Pe soția părintelui Pohrib o chema Maria și au au avut împreună nouă copii (Eufrosina, Elena, Maria/Mimi, Smaranda, Alexandrina/Didina, Ștefan, fost militar de carieră, Constantin, profesor de matematică în Tecuci etc.). Când a ieșit la pensie și a trebui să elibereze parohia, părintele s-a mutat într-una din casele construite de el pe strada Țepeș-Vodă (lângă Hala Traian), după ce cumpărase terenul gol. Era o casă lungă, pe partea stângă a unei curți care se întindea de la stradă până în spate, având pe parcurs trei locuințe separate. Din păcate nu s-a bucurat mult de aceste case pentru că a făcut pneumonie și a murit în 1926, urmat de soția sa în 1928”.     

Părintele Gheorghe Pohrib, 1925

 În cadrul întâlnirii, doamna Anca Chivulescu ne-a declarat următoarele:”Singurele mele informații despre părintele Pohrib provin de la fiica lui, Smaranda, care a fost bunica mea, chiar dacă i-am mai cunoscut și pe ceilalți copii ai părintelui, care mai erau încă în viață: Maria (Mimi), Elena și Ștefan, care a trăit până la 100 de ani.

Doamna ing. Anca Chivulescu

De la ea am aflat că, după ce s-a mutut în acele locuințe, după trei ani, părintele a murit de pneumonie. A fost înmormântat în cimitirul ”Reînvierea”. Bunica mea, Smaranda, a fost căsătorită cu Marin Chivulescu cu care a avut zece copii, dintre care doar trei au rămas în viață până la vârstă adultă: Alexandru/Sandi, tatăl meu, Eugenia și Elisa/Lizica. Astăzi, în afară de mine, nu au mai rămas alți urmași în viață, cu excepția mătușei mele, Eugenia Chivulescu, născută în 1927, sora tatălui meu, deci o nepoată de-a părintelui Pohrib. Dintre toate lucrurile părintelui Pohrib tot ce s-au mai păstrat sunt aceste fotografii (publicate în premieră în cadrul acestui material despre părintele Pohrib – n.n.) și lucrarea de licență (pe care i-am arătat doamnei că tocmai am publicat-o în periodicul nostru – n.n.). Doream să aflu mai multe informații pentru că lucrez la o carte despre familia mea. Am dorit să mă documentez cu ajutorul Internetului despre biserica la care a slujit străbunicul meu, părintele Gheorghe Pohrib, și astfel am observat că ați făcut trimitere la el. Mă simt responsabilă pentru că sunt printre ultimii lui urmași! Acest fapt mă onorează, dar mă și obligă în același timp, drept pentru care o să caut în arhiva familie cu speranța că poate o să mai găsesc ceva (care să ajute la munca de documentare – n.n.)”.

Fiica părintelui Gheorghe Pohrib, Smaranda, în anul 1907

PS Ulterior, doamna Anca Chivulescu ne-a transmis următorul mesaj: ”Străbunicul meu, preotul Gheorghe Pohrib, odihnește la cimitirul ”Reînvierea” - Bucur Obor  împreuna cu mare parte din copiii și nepoții săi. Sunt patru locuri cu patru cruci spre aleea de trecere, plus o cruce mai mică pe latura din spate a celor patru locuri, care este a sa și a soției sale, MariaPohrib. Se intră de pe aleea principala spre dreapta, cam pe la mijlocul distanței dintre intrare și capelă”.  

Autor: pr. Teleanu Bogdan-Aurel

SATELE SUB RAPORT CULTURAL. CUM SUNT ȘI CUM AR TREBUI SĂ FIE - 1924

Periodicul ”Ateneul Sfântului Pantelimon” de duminică, 23 iunie 2019, încheie publicarea în foileton a materialui documentar cu titlul ”Satele sub raport cultural. Cum sunt şi cum ar trebui şi fie”, alcătuit de părintele Petru Gh. Savin în urmă cu aproape 100 de ani în scopul sensibilizarea opiniei publice în privința consolidării culturii la sat.

Și atunci, ca și acum, criza spirituală și materială amenințau satul românesc, fapt care l-a determinat pe părintele Petru Gh. Savin să solicite în cadrul unei conferințe susținută la Bârlad în anul 1924 o cât mai rapidă implicare din partea primarilor, profesorilor, preoților, în special, și a tuturor sătenilor, în general.

Soluția inedită de implicare aleasă de părintele Petru Gh. Savin este dezvăluită publicului în numărul 55 al periodicului ”Ateneul Sfântului Pantelimon”, lansat la biserica Sfântul Pantelimon - Foișorul de Foc din București.

Periodicul ”Ateneul Sfântului Pantelimon” este ultima publicație care a supraviețuit timpului din toate cele al căror inițiator a fost celebrul foclorist pr. Petru Gh. Savin.

Spectacolul ”Brâncovenii” de la Casa de Cultură a Sindicatelor din Constanța din ziua de 19 iunie 2019

Cu fiecare spectacol jucat, sunt tot mai convins că sângele martirilor Brâncoveni va face să rodească din nou sămânța culturii curajului în ogorul binecuvântat de Dumnezeu al Bisericii. Sper ca toți cei atinși de fiorul acestei convingeri să devină mărturisitori curajoși. Este o bună cauză, pentru care merită să jertfești totul, asemenea Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu. 

Omul care ajunge să înțeleagă, asemenea Brâncovenilor, că frica este cu mult mai înspăimântătoare decât moartea, este eliberat de orice constrângere!

De fapt, martiriul Brâncovenilor este în definitiv o formă de rezistență curajoasă în fața psihozei (din greacă ψυχή "psyche", minte/suflet, și -ωσις "-osis", stare anormală) răspândită de cei care vor să-și stăpânească semenii prin frică. Din această perspectivă, înțelegem puterea pe care o deține încă neoficial comunismul, chiar dacă au trecut 30 de ani de la anunțarea prăbușirii sale oficiale.

Pentru cei cărora li se par surprinztoare urmele pașilor parohiei Sfântul Pantelimon de la Foișorul de Foc din București tocmai la Constanța facem o cuvenită precizare:

Parohia Sfântul Pantelimon este legată de Dobrogea în primul rând prin persoana inimosului folclorist şi îndrăgitului cărturar pr. PETRU GH. SAVIN (24 august 1891 – 26 mai 1977). Acesta era originar de prin părţile Galaţiului. După nouă ani de slujire preoţească la Biserica „Sfântul Pantelimon“-Foişorul de Foc din Bucureşti, hărţuit fiind, părintele Petru Gh. Savin se vede silit să se transfere în 1949 la Biserica „Adormirea“ I din Constanţa. În noaptea de 14-15 aprilie 1952, părintele Petru Gh. Savin a fost reţinut la solicitarea Regiunii de Securitate Constanţa, fiind suspectat că „nutreşte sentimente duşmănoase regimului actual, mai ales datorită faptului că are pe fratele său (renumitului teolog Ioan Gh. Savin - n.n.) arestat“.

Asemenea sfinților Brâncoveni, odată sosit la Constanţa, părintele Petru Gh. Savin avea să constate faptul că frica este mai dureroasă decât moartea! Ne dăm seama de acest lucru dintr-un comentariu de-al său referitor la fenomenul „hărţuirii” preoţilor din Constanţa: „… Nu mai putem răbda cu aceştia din Constanţa, că au început teroarea împotriva preoţilor şi pentru aceasta trebuieşte să facem un memoriu la Patriarh, pentru a-l preda la Ministerul de Interne, pentru a se lua măsuri, căci în condiţiunile acestea nu se mai poate trăi” (idem, fond Penal, Dosar nr. 069248, f. 36).

Ce puteam organiza mai frumos în contextul ”Anului omagial al satului românesc” decât un spectacol de teatru pe urmele pașilor lăsate la Constanța de acest mare foclorist român care, printre altele, a fost și inițiatorul programului cultural Ateneul Sfântului Pantelimon, al cărui rod este inclusiv spectacolul ”Brâncovenii” ?

Serata aniversară BUN CREȘTIN ȘI BUN ROMÂN, 8.06.2019, ora 18.30

Concert aniversar de pian, manifestare găzduită în cadrul seratelor ATENEUL SFANTULUI PANTELIMON de la parohia Sfântul Pantelimon de la Foisorul de Foc din Bucuresti, sâmbtătă, 8 iunie 2019, de la ora 18.30. 

Cu ocazia „Anului omagial al satului românesc (al preoților, învățătorilor și primarilor gospodari)” și „Anul comemorativ al patriarhilor Nicodim Munteanu și Iustin Moisescu și al traducătorilor de cărți bisericești”, ATENEUL SFANTULUI PANTELIMON a organizat sâmbătă, 8 iunie 2019, de la ora 18.30, serata aniversară BUN CREȘTIN ȘI BUN ROMÂN. 

Serata a fost susținută de soliștii clasei de pian îndrumați cu măiestrie de doamna Olga Szel, profesor la Colegiul National George Enescu.

Evenimentul a cuprins vernisarea expoziţiei de icoane cu chipul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, pregătită pe parcursul celor patru ateliere de pictură pe lemn care s-au derulat în cadrul programului ”Ateneul Sfântului Pantelimon”

Serata "Ateneul Sfântului Pantelimon", prezentată de Cristina Teleanu, a început cu mari emoții pe fondul unei prognoze meteo ce anunța ploaia.

La auzul primelor acorduri de pian, de parcă ar fi fost clopote care alungă norii, soarele a triumfat. La fel și cultura muzicală care s-a ingemanat cu cultul sprea a crea o seară duhovnicească minunata în curtea bisericii Sf. Pantelimon.

Mulțumită doamnei Olga Szel, îngerii parcă i-au cântat slavă lui Dumnezeu.

Cred ca părintele Gheorghe Crețu zâmbește fericit! Sângele martiric al fiului său - care, refuzând să cânte Internaționala socialistă, fusese ucis de tortionarul securist Gheorghe Crăciun în temnițele comuniste - a rodit în sfârșit la biserica Sf. Pantelimon. Dumnezeu să-l odihnească în pace, iar pe noi să ne izbăvească de noi astfel de pătimiri!

ARHIVA VIDEO

 

ARHIVA FOTO

 

ARHIVA MEDIA:

1. BUN CREȘTIN ȘI BUN ROMÂN - Lumina Cuvântului (Cornelius Florin Stoica), 9.06.2019

Sâmbâtă, 8 Iunie, a aut loc serata aniversară BUN CREȘTIN ȘI BUN ROMÂN. Evenimentul a fost organizat de către ATENEUL SFANTULUI PANTELIMON și a avut loc la Biserica Sfântul Pantelimon Foișorul de Foc. Serata a fost susținută de soliștii clasei de pian îndrumați cu măiestrie și cu dragoste de către doamna Olga Szel, profesor la Colegiul National George Enescu. Soliștii serii au fost: Alina Lefter , Sonia Oprea, Tudor Geantă, Ana Maria Teleanu, Fota Yokini, Teodor Ioan Teleanu, Denisa Pârvulescu, Luca Mareș, Mara Tânțăreanu, Gloria Ciocă, Celia Dumitrescu, Alexandru Tănase, Ilinca Badea, Petru Cioacă. Aceștia au interpretat piese ale marilor compozitori precum Johann Sebastian Bach, Wolfgang Amadeus Mozart, Ludwig van Beethoven, Frédéric Chopin, Muzio Clementi, Samuil Maykapar, Georg Friedrich Händel, Joseph Haydn, Robert Schumann, Dinu Lipatti, Béla Bartók, Domenico Cimarosa și Domenico Scarlatti. Tinerii artiști au vârste cuprinse între 6 și 18 ani. A fost o seară plină de emoție atât pentru soliști cât și pentru părinții acestora care le-au fost alături și i-au suținut.

Serata organizată a fost una binevenită ne-a mărtuirist unul din spectatori. „Cultura are o strânsă legătură cu biserica iar în acest fel îi putem pune în valoare și pe acești mici artiști de azi dar probabil viitorii mari artiști de mâine. Este un lucru minunat faptul că biserica dorește să fie alături de acești copii. În acest fel și copiii noștri își întăresc legătura cu Dumnezeu și cu biserica.”

Evenimentul a cuprins și un vernisaj al expoziţiei de icoane cu chipul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, pregătită pe parcursul celor patru ateliere de pictură pe lemn și care s-au derulat în cadrul programului ”Ateneul Sfântului Pantelimon”. La finalul evenimentului fiecare solist a primit în dar câte un „Jurnal de Front” al preotului militar Gheorghe C. Crețu, participant la Războiul de întregire națională (1916-1918), ediție îngrijită de pr. dr. Bogdan-Aurel Teleanu.

Serata a fost prezentată de către Cristina Teleanu.