Care este legătura dintre primul mitropolit al Ardealului și inițiatorii ”Ateneului Sfântului Pantelimon” din București?

Scântei ale Unirii Transilvaniei cu România: 

Sfântul Ierarh Andrei Șaguna, Mitropolitul Transilvaniei 

Şcoala Gimnazială „Maica Domnului” și Parohia Sfântul Pantelimon – Foişorul de Foc organizează, în ziua de 29 noiembrie 2019, de la ora 12.30, în laboratorul de religie al şcolii, ora de religie deschisă intitulată ”Scântei ale Unirii Transilvaniei cu România: Sfântul Ierarh Andrei Șaguna, Mitropolitul Transilvaniei”. 

Cu această ocazie, părintele diacon Alexandru Briciu, redactor șef al publicației ”Ziarul Lumina”, va prezenta elevilor personalitatea Sfântului Ierarh Andrei Șaguna, arhiereu, om de cultură și publicist care a militat pentru recunoașterea drepturilor românilor creștini ortodocși din Transilvania. Printre altele, ca argument de necontestat în acest sens stă cea mai longevivă publicație periodică din țara noastră, ”Telegraful Român”, gazetă lansată în data de 3 ianuarie 1853 avându-l drept fondator pe acest sfânt român al cărui nume este înscris în calendarul creștin ortodox la 30 noiembrie, alături de numele Sfântului Apostol Andrei, cel întâi chemat, Ocrotitorul României. 

În cadrul orei de religie, elevii vor putea admira, totodată, şi expoziţia de icoane pe lemn cu chipul Sfântului Ierarh Andrei Șaguna, realizate de membrii Departamentului pentru copii şi tineret de la parohia Sfântul Pantelimon. Scopul acestei expoziții este de a pune în valoare legătura dintre Sfântul Ierarh Andrei Șaguna și parohia Sfântul Pantelimon din București. După vernisaj, cei prezenți vor primi în dar un exemplar din periodicul ”Ateneul Sfântului Pantelimon” (fondat în anul 1941)

Activitatea se înscrie în programul “Personalităţi şi locuri valoroase de lângă şcoala/biserica ta”, desfășurat în baza protocolului încheiat între școală și biserică. Programul este destinat elevilor din unitățile de învățământ din Parohia Sfântul Pantelimon – Foişorul de Foc care aparțin de Ministerul Educației și Cercetării Științifice, derulat în anul 2019 în care parohia Sfântul Pantelimon omagiază originile Ateneului Sfântului Pantelimon și comemorează personalitățile care au contribuit la lucrarea Ateneului Sfântului Pantelimon. 

Programul - cu care a debutat cel de-al doilea deceniu de la reînființarea Departamentului pentru copii și tineret Ateneul Sfântului Pantelimon de la biserica Sf. Pantelimon - Foișorul de Foc din București - vizează atragerea atenţiei tinerilor şi copiilor asupra însemnătăţii personalităţilor, operelor sau a locurilor din parohie la făurirea statului național unitar român de la 1918.

__________________

ARGUMENT (redactat de pr. dr Teleanu Bogdan-Aurel):

Firul comun care străbate istoria recentă a poporului român, de la făuritorii Marii Uniri până la victimele regimului comunist și martirii din decembrie 1989, îl reprezintă revendicarea a ceea ce mitropolitul Ioan Mețianu, urmaşul Sfântului Andrei Șaguna în scaunul ierarhic de la Sibiu, numea în mod vizionar ”drept la existență”! Această viziune, Mețianu a deprins-o de la unchiul său Nicolae Baiul (Coconu) din Zărnești (județul Brașov), cel care încă din anul 1823 cerea introducerea oficială a alfabetului latin în Biserica Ortodoxă din Transilvania, măsură adoptată mai târziu, în vremea mitropolitului Andrei Şaguna, de școlile confesionale, presa religioasă şi oficierea serviciului divin.

Programul mitropolitului Andrei Şaguna de însușire a grafiei latine în detrimentul celei chirilice aplicat în Transilvania i-a fost insuflat părintelui Gheorghe Crețu, precursorul mișcării ”Ateneul Sfântului Pantelimon” prezent activ la „marele act istoric” al Unirii Basarabiei cu România din 27 martie 1918, de camaradul său de arme din Primul Război, Silviu Meţianu. De notat că, în acest răstimp, un al membru al familiei Mețianu (posibil chiar fiul mitropolitului!), dr. Iancu (n. 1855 - 1927), semna telegrama de salut a Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia din partea ardelenilor aflaţi în refugiu în Basarabia.

De remarcat că printre acești semnatari se număra și Onisifor Ghibu, care - cu sprijinul lui Constantin Petrescu (aghiotantul-şef al marelui Cartier General din Primul Război Mondial) - a instalat la Chişinău prima tipografie din această provincie cu grafie latină în care s-au putut tipări primele manuale de şcoală românească pentru cele 800 de şcoli primare. Printr-o coincidenţă proniatoare, părintele Gheorghe Creţu avea să caute la Chişinău abecedarele (pentru şcoala de adulţi) lui Onisfor Ghibu exact în ziua Unirii Basarabiei cu Ţara mamă (27 martie 1918). Fiind singurul preot din Regat prezent în acel moment acolo, colonelul I. Mihăilescu, comandantul Brigăzii I Vânători, cât şi Comandantul Pieţei l-au autorizat pe părintele Gheorghe Creţu să organizeze "Tedeum"-ul acestei Uniri. Ce frumos pretext să fii nu doar martor, ci să şi organizezi un eveniment istoric de o asemenea anvergură!

Pentru a ilustra modul în care părintele Gheor­ghe C. Creţu, confesorul Regimentului 6 Vânători, a contribuit la introducerea grafiei latine în Basarabia reproducem un fragment dintr-un raport adresat Marelui Cartier General al Armatei Române: „Una din dorințele mele de când am pășit pe pământul frumoasei Basarabii a fost ca să contribui și eu cu ceva la deșteptarea simțului național aici. Pentru aceasta, pe lângă cuvântările pe care le-am rostit la orice ocazie prielnică, am socotit că aș contribui mult mai eficace prin înființarea școlilor de adulți. Înfiinţarea a cât mai multe şcoli de adulţi în Basarabia este unul din primele mijloace prin care am putea face pătura cultă şi pe funcţionari ca să ne cunoască şi să nu li se pară greu a se pune în serviciul nostru şi al neamului nostru (3 aprilie 1918). (...) Le-am arătat originea noastră latină, modul cum s-a introdus apoi limba slavonă în Biserică și administrație; cum a venit curentul românesc începând din timpul lui Matei Basarab; cum s-a născut curentul latinist în Transilvania și apoi la noi. Întoarcerea la litera latină, dar, a fost naturală, era întoarcerea fiului la sânul mamei (5 martie 1918)”.

Deloc întâmplător, cel care ținut să sublinieze adânca prietenie şi preţuirea avută de primul Mitropolit al Ardealului faţă de urmaşul în scaunul ierarhic de la Sibiu, mitropolitul Mețianu, a fost istoricul Teodor V. Păcăţianu, directorul publicaţiei „Telegraful Român”, care a publicat corespondenţa purtată de cei doi ierarhi ardeleni.