Ar fi fost nedrept ca cercetarea contribuţiei preoţilor militari la Marea Unire a României să nu cuprindă şi un capitol despre Jurnalele lor de front din Primul Razboi Mondial! Istoria acestor izvoare documentare trebuie să fie cunoscută! Noi completăm acest demers prin a-l prezenta pe cel al preotului căpitan în rezervă Gheorghe C. Cretu! Cu alte cuvinte, vorbim de Jurnalul de front al singurului preot din Regat care a făcut parte din soborul de preoţi condus de arhimandritul Gurie Grosu cu ocazia oficierii în Catedrala Naşterii Domnului din Chişinău a slujbei de Te Deum prin care s-a consfinţit „marele act istoric” al Unirii Basarabiei cu România din 27 martie 1918.
Cu păr bogat şi negru ca abanosul, purtând cu grijă pentru a-sş feri haina preoţeasca o îmbrăcăminte şi o pălărie aproape identice cu cele ale celebrului personaj de film Mărgelatu, îndrăgitul erou justiţiar interpretat de Florin Piersic, părintele a fost un vrednic camarad de arme. Numai că arma pe care o slujea el era crucea pe care o purta permanent la piept sau inscripţionată pe banderola înfăşurată pe braţul său drept. De câte ori nu s-a urcat pe un cal zdravăn ca să dea goană între Regimentul de pe front şi familia sa, aflată la Bucureşti sau în retragere la Iaşi. Ori acolo, ori dincolo, pentru el tot acasă s-ar zice că era.
În geanta de pe umăr, alături de cele sfinte purta un jurnal de front în care nota cu meticulozitate detaliile şi impresiile legate de război. Convins că vorbele zboară, iar scrisul rămâne, vroia să le spună soţiei şi copiilor tot ce a de făcut după ce el nu mai era în mijlocul lor.
Sub ploaia de obuze, după ce îşi îndeplinea misiunea de preot confesor în razboi, cu creionul în carneţelul negru de buzunar îşi întocmea Testamentul. Nu vârsta, care nu era atât de înaintată, ci credinţa şi patriotismul încercate în circumstanţele grele ale războiului l-au determinat să lase familiei şi posterităţii notiţele sale făcute în tranşeele Primului Război Mondial.
Mesajul transmis peste timp de acest preot este indentic cu cel transmis pe front ostaşilor săi: să fim iubitori ai credinţei strămoşeşti şi ai gliei româneşti, să fim oameni ai datoriei, nu trădători de credinţă şi neam, iar viaţa să ne fie plină de fapte bune.
Se pare că în acest an centenar, urmaşii eroilor din primul razboi mondial au scos din pod lăzi întregi cu fotografii îngălbenite şi documente. Tot astfel şi doamna ANAMARIA SCHWAB, strănepoata părintelui Gheorghe Creţu, s-a hotărât să scoată din uitarea vremurilor acest jurnal de front, în fapt povestea de război istorisită de un preot militar al Regimentului 6 Vânători.
După război, România intră pe drumul refacerii, iar preotul nostru ajunge preot paroh la biserica Sfantul Pantelimon de la Foisorul de Foc din Bucuresti şi vrea să-i unească pe credinciosi în jurul ideii de solidaritate prin cultura creştină. Ieşind la pensie, el lasă urmaşilor asezământul cultural "Ateneul Sfantului Pantelimon", faptic primul departament pentru tineret de la parohia Sfântul Pantelimon de la Foişorul de Foc întemeiat împreună cu alţi doi preoţi de la această biserică: părinţii slujitori Gheorghe Popescu Colibasi si Petru Savin, fratele celebrului apologet Ioan Gh. Savin. Acest departament pentru copii si tinerez funcţionează şi astăzi, vorbind despre Biserica şi Ţara pe care părintele nu a încetat niciodată să le iubească.
______________________
În anul 1926, editura „Cartea Românească” din Bucureşti publica lucrarea „Din Războiul de Reîntregire. Note şi impresii din campanie (1916- 1918)” a preotului N.V. Hodoroabă, fost confesor al Regimentului 69 Infanterie şi al Birgăzii a 10 – a Artilerie.
În anul 1937, tipografia Alexandru Terek din Iasi publicat lucrarea “Însemnări din anii 1916-1919” a preotului Cicerone Iordachescu, confesorul Regimentului 4 Vânători.
În anul 1978, preorul Nicolae BUZESCU publica în revista Mitropolia Olteniei ( an XXX/1978, nr.10-12, p. 801-822) lucrarea "Spicuiri din jurnalul de front al preotului căpitan Constantin Buzescu".
Poate că a sosit timpul ca şi noi să publică în 2018, Anul comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918 în Patriarhia Română, Jurnalul de front al preotului căpitan în rezervă Gheorghe C. Creţu de la biserica Sfântul Pantelimon - Foişorul de Foc din Bucureşti!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu