luni, 14 mai 2018

"Osânda cărţilor" la Constanţa, 10.05.2018

1. Proiect teatral dedicat Centenarului. Piesa de teatru religios „Osânda cărţilor” se va juca la Constanţa - Adevărul (Mariana Iancu), 7.05.2018

Joi, 10 mai 2018, de la ora 11.00, la Casa de Cultură a Sindicatelor din Constanţa se va juca piesa de teatru „Osânda cărţilor”. Autorul piesei este părintele Bogdan-Aurel Teleanu, inspector în cadrul Biroului de Presă al Patriarhiei Române şi preot slujitor la parohia „Sf. Pantelimon – Foişorul de Foc” din Bucureşti. 

Spectacolul transpune pe scenă ideea potrivit căreia apărătorii Ortodoxiei în vremea regimului comunist din România au fost şi făuritorii Marii Uniri. „Ideea piesei mi-a venit anul trecut, în cadrul simpozionului dedicat rezistenţei Bisericii sub regimul comunist, de la mânăstirea Dervent. A fost o strânsă legătură între parohia „Sf. Pantelimon din Bucureşti” şi Arhiepiscopia Tomisului. Pentru mine este o mare bucurie că pot să întorc constănţenilor un mare dar: părintele Gheorghe Sorescu, fost consilier în cadrul Episcopiei Constanţei, a slujit şi la biserica Sf Pantelimon din Bucureşti. Iar de aici preotul, folcloristul, dramaturgul şi jurnalistul Petru Ghe. Savin a slujit un timp la biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Constanţa. Tot la parohia noastră a fost şi preotul Gheorghe Creţu, care a fost singurul preot din Regat care a slujit la Chişinău, în Basarabia, la slujba de Te-Deum oficiată cu ocazia deciziei unirii Basarabiei cu România, pomenind acolo Sinodul de la Bucureşti şi pe Regele Ferdinand I. 

În mintea acestor preoţi, şi a altora, a existat conştiinţa unităţii creştine româneşti care, în definitiv, a condus la înfiinţarea Patriarhiei Române, de care este strâns legată punerea în valoare a peşterii „Sf. Ap. Andrei sau a Acatistului Sf. Pantelimon, pe care cenzura comunistă a încercat să-l topească, dar el a circulat sub formă de samizdat. În condiţiile în care mulţi oameni refuză să gândească la trecut, preferând să trăiască suspendaţi în prezent, spectacolul exercită în mod curajos o pedagogie subtilă asupra spectatorului: îl face să se gândească la ce s-a întâmplat înaintea lui.”, a spus părintele Bogdan-Aurel Teleanu. 

„Osânda cărţilor” este un proiect teatral dedicat Centenarului Marii Uniri şi se bazează pe o cercetare derulată pe parcursul a aproape patru ani în arhivele CNSAS. Face parte din seria de activităţi dedicate Anului comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918 în Patriarhia Română şi se înscrie în cadrul proiectului „Centenarul Unirii în Dobrogea, locul unde începe istoria românilor”, organizat de Departamentul Cultural-Educaţional al Arhiepiscopiei Tomisului, Mănăstirea Dervent, Filiala Constanţa a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria” şi Asociaţia „Casa Mării Negre/Black Sea House” Constanţa. Intrarea se face pe bază de invitaţii. Acestea pot fi ridicate gratuit, de la Magazinul de obiecte bisericeşti „Sfântul Nicolae” din incinta Palatului Arhiepiscopal, de pe strada Arhiepiscopiei, nr. 23.
 http://adevarul.ro/locale/constanta/proiect-teatral-dedicat-centenarului-piesa-teatru-religios-osanda-cartilor-juca-constanta-1_5af0331cdf52022f75ae9f56/index.html


Proiect teatral dedicat Centenarului. Piesa de teatru religios „Osânda cărţilor” se va juca la Constanţa

Citeste mai mult: adev.ro/p8cusp
Joi, 10 mai 2018, de la ora 11.00, la Casa de Cultură a Sindicatelor din Constanţa se va juca piesa de teatru „Osânda cărţilor”. Autorul piesei este părintele Bogdan-Aurel Teleanu, inspector în cadrul Biroului de Presă al Patriarhiei Române şi preot slujitor la parohia „Sf. Pantelimon – Foişorul de Foc” din Bucureşti.

Citeste mai mult: adev.ro/p8cusp
Proiect teatral dedicat Centenarului. Piesa de teatru religios „Osânda cărţilor” se va juca la Constanţa

Citeste mai mult: adev.ro/p8cusp
ARHIVA FOTO













 REVISTA PRESEI

  „Osânda cărților” – spectacolul de teatru susținut, astăzi, la Constanța,  transpune pe scenă, ideea potrivit căreia apărătorii Ortodoxiei, în vremea regimului comunist din România, au fost și făuritorii Marii Uniri. Autorul piesei este părintele Bogdan Aurel Teleanu, preot slujitor la parohia „Sf. Pantelimon – Foișorul de Foc” din București .

Timp de patru  ani, părintele Bogdan Aurel Teleanu de la parohia „Sf. Pantelimon – Foișorul de Foc” din București  a căutat prin documentele Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității . Era interesat să găsească informații despre preoții care au slujit înaintea sa la această biserică. Ce a găsit  a fost cu adevărat cutremurător. 
"Majoritatea preoților, începând cu părintele Gheorghe Crețu, care a fost preot militar în timpul Primului Război Mondial și toți cei care au urmat și i-au fost ucenici și au întemeiat Ateneul «Sfântului Pantelimon», toți acești preoți au sfârșit în temnițele  comuniste“, relatează preotul Bogdan Aurel Teleanu.
Dar cercetările părintelui Teleanu nu s-au oprit aici. A descoperit că și bunicul său, Ion Teleanu, zis Țică, a trecut prin ororile închisorilor comuniste. Iată de ce în piesa de teatru religios „Osânda cărților“, scrisă de părintele Teleanu, personajul central este Țică, acel  erou care amintește de un român curajos ce s-a opus colectivizării și care a făcut tot posibilul ca după anii grei de detenție să se întoarcă la familia sa, și ea  persecutată de Securitate.
„Osânda oamenilor a început întotdeauna cu cărțile, exact ca și Holocaustul, la fel a fost și la noi. Mai întâi au fost arse cărțile și după aceea au urmat oamenii. Acesta este un semnal, acolo unde cultura are de suferit, este supusă cenzurii, cu siguranță urmează și omul“, susține părintele Teleanu.
În „Osânda cărților”, piesă  jucată de o trupă de tineri actori  apare și scena în care soția lui Țică arde cărți de valoare, păstrate înainte de instalarea regimul comunist, cu sfințenie în casă. Arderea cărților, dar nu și a crezului că adevărul va război, i-a salvat. Spectacolul a fost găzduit de Casa de Cultură a Sindicatelor din Constanța și are ca scop conștientizarea importanței cărților, dar și a ideii de unitate în Anul Centenarului Marii Uniri.
Redactor: Silvia PASCALE

2. Un spectacol remarcabil, cu scenariu convingător, vervă scenică - Facebook (Dorin Popescu), 11.05.2018
Un spectacol remarcabil, cu scenariu convingător, vervă scenică, autenticitate a expresiei artistice, emoție, public tânăr - calități deja suficiente pentru un act artistic de excepție. Felicitări organizatorilor, în special lui Ionut Druche si pr. Teleanu Bogdan, pentru inițiativa si realizare! Revin cu scurte aprecieri separate...
 Spectacolul “Osânda cărților” de ieri, de la Casa de Cultură din Constanța (autor și scenarist preot Bogdan-Aurel Teleanu, inspector în cadrul Biroului de presă al Patriarhiei Române și preot la Biserica “Sfântul Pantelimon – Foișorul de Foc” din București), a reprezentat un eveniment care merită să fie ușor nuanțat, pentru cei care au avut ghinionul de a prefera alte activități decât vizionarea acestui spectacol.
Textul pune în scenă teme tari, legate de dramele unei familii tradiționale românești în ultima sută de ani: moartea capilor de familie, bărbați, în Primul Război Mondial; participarea la un război “străin” a românilor din provinciile ocupate; dramele familiilor de români rămași fără parte bărbătească după Primul Război Mondial; dramele familiilor de preoți în perioada comunistă; închisorile comuniste în primii ani de după al Doilea Război Mondial, rezistența creștină împotriva opresiunii comuniste în perioada 1945-1963 și ulterior; arderea pe rug a cărților, schilodirea credinței, martiriul din închisori etc.
Scenariul valorizează câteva teme incitante pentru publicul tânăr: rezistența prin cultură și credință împotriva vandalizării/barbarizării lumii, rostul cărților într-o lume părăsită de zei, forța credinței în iadurile comuniste, creșterea și rezistența prin rădăcinile credinței, care sunt “în inimile oamenilor”.
M-a bucurat enorm prezența la spectacol a câtorva sute de elevi din Constanța, cărora un astfel de spectacol li se adresează prioritar.
Scenele puternice, textul convingător, punerea în scenă remarcabilă, precum și interpretarea artistică reușită a actorilor vor rămâne, cu siguranță, multă vreme în memoria afectivă a acestor copii. Care vor înțelege mai mult istoria lor și a părinților și bunicilor lor, care vor iubi mai mult această istorie. Care își vor pune mai multe întrebări privind rostul istoriei și virtuțile credinței, în lumi aparent părăsite de zei.
Un spectacol remarcabil, puternic, tare, greu de uitat, ingenios construit, necesar. Părintele Bogdan-Aurel Teleanu promite să recidiveze cu o piesă privind drama lui Brâncoveanu (deja pregătită) și cu o alta, insolită, care vor constitui o “trilogie a suferinței și luptei creștine din România”. Dacă și celelalte două piese din puzzle-ul dramaturgic al preotului Bogdan-Aurel Teleanu vor avea impactul “Osândei cărților”, autorul va fi “condamnat” la un „succes de scenă” care va produce noi spectacole tari la Tomis. Mulțumiri și felicitări părintelui Bogdan-Aurel Teleanu! Așa este – “rădăcinile sunt în inimile oamenilor”! 
7. Trinitas Tv, 10.05. 2018






3.„Osânda cărţilor“: piesa de teatru scrisă de un preot care vorbeşte despre rezistenţa prin cultură în faţa bolşevismului- ADEVARUL (Mariana Iancu), 5.06.2018
 

Preotul Bogdan Teleanu, de la Biserica Sfântul Pantelimon din Bucureşti, derulează mai multe proiecte cultural-educative pentru copii şi adulţi. Ultimul dintre ele este piesa de teatru „Osânda cărţilor“. 
Bogdan Teleanu, de 42 de ani, este preot la Biserica Sfântul Pantelimon de la începutul anului 2008. Pe lângă misiunea iniţială, aceea de a-l aduce pe Dumnezeu aproape de credincioşi, el a derulat mai multe proiecte culturale pentru comunitate. „Mi-am rezervat timp şi pentru copiii din parohie, să mă întâlnesc, să-i învăţ despre credinţa în Dumnezeu cât mai pe înţelesul lor. M-am gândit că cel mai important este să cunoască istoria comunităţii din care fac ei parte şi am început să cercetez istoria parohiei şi aşa am descoperit poveşti frumoase ale preoţilor pe care le-am transpus în piese de teatru. Ulterior, am apelat la actori profesionişti“, mărturiseşte preotul. 
Aşa a apărut şi piesa „Osânda cărţilor“, spectacol de teatru cu care a fost în turneu în mai multe locuri din ţară. „Cercetarea a început în urmă cu câţiva ani, însă textul la scenariu l-am început după ce am fost la Mănăstirea Dervent din Dobrogea, unde s-a vorbit despre preoţii care s-au opus regimului comunist. Regizorul piesei este actriţa Simona Pandele, actor freelancer, care a jucat în filmul lui Nicolae Mărgineanu care s-a numit «Binecuvântată fii închisoare»“. 
Piesa „Osânda cărţilor“ a fost jucată prima dată la parohia din Bucureşti, apoi la Zărneşti - Braşov, Filipeştii de Târg - Prahova, Constanţa şi, în curând, în faţa elevilor de la două licee din Bucureşti: „Mihai Viteazul“ şi „Gheorghe Lazăr“, pe 12, respectiv 13 iunie. Intrarea este gratuită. 
Costumele şi decorul sunt realizate cu ajutorul comunităţii. Recent, proiectul se bucură de parteneriatul cu ARCUB Bucureşti. Piesa de teatru vorbeşte despre rezistenţa culturală a românilor în timpuri grele. 
Subiectul se învârte în jurul unei familii de români credincioşi, ai cărei membri au cunoscut războiul, s-au bucurat de Marea Unire, dar au suferit şi în închisorile comuniste. Cu toate acestea, nu şi-au pierdut speranţa într-un viitor în care cărţile pot sta la loc de cinste în casa fiecărui român, iar biserica va avea porţile deschise pentru toată lumea. 
Mişcarea de rezistenţă anticomunistă în parohia Sfântul Pantelimon. De altfel, istoria Bisericii Sfântul Pantelimon a fost o oază de libertate şi în perioada regimului comunist. Cercetând în arhivele Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, preotul Bogdan Teleanu a constatat că nu doar la Mănăstirea Antim au existat mişcări de rezistenţă culturală în perioada comunistă, cum a fost Rugul Aprins, ci şi la alte parohii din Bucureşti. 
„La noi a fost «Mişcarea Ateneului Sfântului Pantelimon», care s-a vrut a fi o mişcare de rezistenţă culturală. Proiectul cuprindea piese de teatru, dar şi întâlniri culturale şi duhovniceşti cu tinerii. Mişcarea avea în centru Acatistul Sfântului Pantelimon. A fost ultima formă de rezistenţă în faţa unei dictaturi“.
Legătura între Rugul Aprins şi Acatistul Sfântului Pantelimon a făcut-o, probabil, teologul Ioan Gh. Savin, una dintre cele mai luminoase figuri ale comunităţii, care a luptat pe frontul de la Mărăşeşti. Gh. Savin era profesor de mistică şi, cu siguranţă s-a întâlnit cu părintele Daniil Sandu Tudor la Chişinău şi a asistat la cursurile sale. Cariera sa s-a intersectat cu cea a lui Octavian Goga, Gala Galaction sau Nicolae Iorga. De altfel, el a fost prieten bun şi cu Alexandrina Cantacuzino, care a fost şi iniţiatoarea proiectului ridicării mausoleului de la Mărăşeşti. Într-un document aflat în arhiva CNSAS, spune părintele, „marele apologet Ioan Gh. Savin discuta pe tren cu doamna Alexandria Cantacuzino despre mersul celui de-al Doilea Război Mondial şi pericolul iminent reprezentat de propagarea bolşevismului. Doamna Cantacuzino era de fapt nora lui Gheorghe Cantacuzino zis «Nababul» şi, respectiv, preşedintele Societăţii Ortodoxe Naţionale a Femeilor din România, care a avut iniţiativa ridicării unui mausoleu la Mărăşeşti, precum şi în strângerea fondurilor şi în realizarea efectivă a acestui proiect dedicat mormintelor marilor conducători de oaste care au dus la victoria finală din 1918“. 

Publicat de la Niciun comentariu:

vineri, 27 aprilie 2018

“Osânda cărţilor”

“Osânda cărţilor”

-          Spectacolul de teatru dedicat Centenarului Marii Uniri organizat la Casa de Cultură din Zărneşti (Braşov), 6 mai 2018  -



Spectacolul de teatru "Osânda cărţilor" dedicat Centenarului Marii Unirii, creat de actriţa Simona Pandele și părintele Bogdan-Aurel Teleanu, s-a desfăşurat sub egida Primăriei Oraşului Zărneşti şi parohiei ortodoxe Zărneşti III în ziua de 6 mai 2018 la Casa de Cultură din Zărneşti, judeţul Braşov (Strada Mitropolit Ion Meţianu nr. 9). 

După spectacolul “Brâncoveanu și Ivireanul, iubire de Biserică și neam”, părintele Bogdan-Aurel Teleanu a revenit în primăvara aceasta cu un nou spectacol de teatru cu valoare literară, educativă şi documentară. Este vorba despre "Osânda cărţilor", un spectacol de o mare sensibilitate care recreează un personaj care a locuit în oraşul Zărneşti, judeţul Braşov. Indiferent dacă a existat sau nu în realitate, acest personaj este în primul rând un personaj de roman, apreciat de criticul Alex Ştefănescu (mai multe aprecieri ale acestui critic literar pot fi ascultate duminică, 29.04.2018, ora 23.00-23.30, în cadrul emisiunii "Credinţă şi cunoaştere" difuzată de Radio România Cultural). "Un ţăran care nu are mare pregătire intelectuală, dar are un bun simţ, o intuiţie a vieţii; este refractar faţă de ideea de a-şi înstrăina pământul pentru constituirea gospodăriei agricole colective şi iubeşte cărţile. Poate că unui intelectual nu i-ar fi trecut prin cap că un ţăran fără şcoală poate iubi cărţile, dar acesta dovedeşte într-adevăr că în oamenii simpli există o „nostalgie a culturii”, pe care o doreşte să o lase moştenire celor nouă copii ai săi", îl caracterizează Alex Ştefănescu, referindu-se în special la personajul literar din romanul omonim.

"Osânda cărţilor" este un proiect de teatru dedicat Centenarului Marii Uniri şi se bazează pe o cercetare derulată pe parcursul a aproape patru ani în arhivele CNSAS. În condiţiile în care mulţi oameni refuză să gândească la trecut, preferând să trăiască suspendaţi în prezent, spectacolul exercită în mod curajos o pedagogie subtilă asupra spectatorului: îl face să se gândească la ce s-a întâmplat înaintea lui! Spectacolul "OSÂNDĂ CĂRŢILOR", produs de o trupă de tineri actori coordonaţi de Simona Pandele (manager de proiect, contact 0724 359 299), transpune ideea creştină potrivit căreia "apărătorii Ortodoxiei în vremea regimului comunist din România au fost şi făuritorii Marii Uniri". 

 

NOTA - FRECVENTELE RADIO ROMANIA CULTURAL: BUCUREȘTI 101.3, BRAȘOV 105 etc....  https://radioromaniacultural.ro/despre-radio/frecvente/




ARHIVA FOTO











1.

2.


 3. Spectacolul „Osânda cărţilor” la Zărneşti - Ziarul LUMINA, 8.05.2018

Spectacolul de teatru „Osânda cărţilor” în regia Simonei Pandele a avut loc în ziua de 6 mai 2018 la Casa de Cultură din Zărneşti, judeţul Braşov.

Organizatorul spectacolului, părintele Marcel Nicolae Mărginean, de la Parohia ortodoxă română Zărnești III, a menţionat că „prin punerea în scenă a acestui spectacol la Zărneşti, cu sprijinul primăriei oraşului, am reuşit să-i facem pe oamenii din această zonă să simtă respect și recunoștință pentru eroi și martiri, să simtă dragoste pentru țară și pentru glia udată cu sudoare și sânge, să simtă apartenența la un popor cu credință bimilenară care și în vremuri grele regăsește sprijin în Dumnezeu!” 

Potrivit părintelui din Zărneşti, „spectacolul de teatru «Osânda cărţilor» a reuşit să trezească în spectatori emoția trecutului tumultuos și de cele mai multe ori dureros îndurat de poporul nostru; să-i provoace pe toţi cei prezenţi să-și amintească de străbunii care au pătimit până la jertfa supremă în războaie și sub cenzura unui regim totalitar, punându-le în față exemplul martirilor știuți și neștiuți ai unui popor binecuvântat de Dumnezeu, care prin credința străbună a reușit să rămână trezviu și unit în fața tuturor încercărilor din istorie...”

Prezent la acest eveniment cultural, părintele Gheorghe Colţea, protopop de Bran-Zărneşti, a precizat că „orice lucru, inclusiv spectacolul «Osânda cărţilor» organizat la Zărneşti, se face cu un rost şi speră că poporul român în frunte cu intelectualii săi a înţeles într-adevăr că sensul tuturor încercărilor prin care a trecut – aşa cum a constituit rătăcirea prin pustiul celor două războaie mondiale şi a regimului comunist de tristă amintiri – l-a reprezentat de fapt făurirea în cuget şi simţire a Marii Uniri, care este în primul rând o lucrare tainică sub mantia lui Dumnezeu”. http://ziarullumina.ro/spectacolul-osanda-cartilor-la-zarnesti-133260.html
Publicat de la Niciun comentariu:

luni, 26 martie 2018

Părintele Ghorghe Creţu în Centenarul Întregirii României, prelegere, Facultatea de Teologie Ortodoxă „Iustinian Patriarhul”, 26.03.2018, ora 8.00


Părintele Gheorghe Creţu în Centenarul Întregirii României - Prelegere dedicată Anului comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918 în Patriarhia Română în cadrul cursului de Misiologie ortodoxă la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Iustinian Patriarhul” - 

Luni, 26 martie 2018,  în cadrul cursului de Misiologie ortodoxă (anul IV, Pastorală) al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Iustinian Patriarhul”, părintele conf. dr. Radu Petre Mureşan susţine prelegerea „Misiunea preotului ortodox în instituţiile statului (spital, armată, penitenciar, poliţie)”. 

În cadrul acestei prelegeri a fost prezentat modelul de preot misionar al părintelui Gheoghe C. Creţu (1880-1956) care a participat la „marele act istoric” al Unirii Basarabiei cu România din 27 martie 1918 slujind în soborul de preoţi condus de arhimandritul Gurie Grosu la slujba de Te Deum săvârşită în Catedrala Naşterii Domnului din Chişinău. 

Părintele dr. Teleanu Bogdan-Aurel a contribuit la realizarea acestei prelegeri cu prezentarea intitulată „Participarea preotului Gheorghe C. Creţu de la biserica Sfântul Pantelimon-Foişorul de Foc din Bucureşti la Marea Unire a poporului român într-un stat unitar”. Prezentarea părintelui Teleanu Bogdan a fost însufleţită de proiecţia fotografiilor părintelui Gheorghe C. Crețu din arhiva personala a strănepoatelor sale, doamnele Ileana Guran şi Ana-Maria Schwab. De asemenea, prezentarea a fost completată de interpretarea unui scurt fragment din piesa de teatru "Osânda cărţilor - Apărători ai Ortodoxiei în vremea regimului comunist din România, făuritori ai Marii Uniri" de către actriţa Simona Pandele care a ilustrat atmosfera Primului Război Mondial la care a luat parte preotul căpitan în rezervă Gheor­ghe C. Creţu. 

Cu prilejul acestei conferinţe s-au înfiripat primele gânduri că părintele Gheorghe Creţu merită un monunment şi formularea argumentelor care să suţină un asemenea demers pe care le prezentăm mai jos!


(ATENȚIE! Orice republicare a acestor două fotografii 
cu chipul părintelui Gh. C. Crețu 
nu se poate face decât cu acordul doamnei Ileana Guran!)
________________________________
__________________________________________

DE CE UN MONUMENT CENTENAR PENTRU PĂRINTELE GHEORGHE CREŢU?

UN MONUMENT PENTRU PREOTUL CĂPITAN ÎN REZERVĂ GHEORGHE C. CREŢU. Amplasarea unei statui de trei metri înălţime din bronz dedicată uneia din personalităţile religioase din Bucureşti care merită comemorate cu prilejul Centenarului Marii Uniri, cred că se cuvine a fi trecută pe lista de proiecte dedicate aniversării Unirii Basarabiei cu patria mamă şi finanţate fie de Primăria Capitalei, fie prin Departamentul Centenar de la Bucureşti, fie din alte bugete (culte, banii credincioşilor şi din bugetul local). Este vorba despre o statuie a preotul căpitan în rezervă Gheorghe C. Creţu de la biserica Sfântul Pantelimon-Foişorul de Foc din Bucureşti. Desigur că vor trebui parcurse toate etapele realizării acestui proiect: întocmirea unei documentații, discuţiile cu cel puţin trei sculptori şi înfiinţarea unei comisii care va stabili meşterul ales şi forma statuii din bronz, demersurile de amplasare care vor culmina cu aprobarea autorizaţiei, aprobarea Planului Urbanistic de Detaliu (PUD) privind amplasarea statuii, estimarea costurilor, studiu de fezabilitate, concurs de proiecte etc. Privind la alte proiecte similare, estimăm costurile la o sumă întreagă de 60.000 de euro. Ar fi frumos ca inaugurarea unei asemenea statui în Bucureşti să aibă loc în preajma zilei de 1 Decembrie 2018, când se aniversează Centenarul Marii Uniri. 

AVEŢI ALTE BUCHII DECÂT NOI! Prima parte a anului 1918 a semnificat stoparea procesului de deznaţionalizare iniţiat de dominaţia rusă în Basarabia începând cu anul 1812. Combaterea deznaţionalizării în această provincie a fost posibilă în primul rând datorită rezistenţei ţăranilor din stânga Prutului la procesul de rusificare la care au fost supuşi prin păstrarea limbii şi tradiţiilor româneşti. 

„Nu mai lipsește neamului românesc decât unirea politică pe care trebuie cu toții s-o dorim și pentru realizarea ei să luptăm.«Ceea ce va face pe voi basarabenii să nu puteți gusta frumusețile limbii românești pe care voi o grăiți e că voi aveți alte buchii decât noi». Îi îndemn să vină la școala de adulți de două ori pe săptămână și-i asigur că în două luni, vor putea scrie și citi românește. Le dau ca exemplu pe copii din școală, care de la 10 ianuarie și până azi au ajuns să scrie și să citească românește. Mai cânta copii «Hora Unirii» și adunarea se împrăștie. Impresia mea e: pe cei mari printr-o administrație dreaptă și omenească îi putem atrage. Pe adevărații români să-i căutăm în micii copii moldoveni, care învață cu mult drag limba strămoșeasca. Cei mari mai au prejudecățile lor; cei mici sunt cei curați la suflet”, nota preotul militar Gheorghe Creţu într-un raport din 27 februarie 1918 către Marele Cartier General al Armatei Române. 

 În al doilea rând, Biserica, Şcoala şi Armata Română au avut misiunea istorică de a contribui decisiv, dar paşnic, la recunoaşterea internă şi internaţională a unirii Basarabiei cu patria mamă de la 27 martie/9 aprilie 1918. Astfel, la 1 mai 1917, la Odesa, 10 mii de soldaţi şi ofiţeri români basarabeni a cerut crearea "cohortelor moldoveneşti", adică a unei armate separate de cea ţaristă. Clerul, la rândul lui, a cerut la rândul său autonomie şi un mitropolit român în fruntea Bisericii Ortodoxe care să nu depindă de Sankt Petersburg. În paralel cu aceste iniţiative, a fost sprijinită dezvoltarea şcolii prin trimiterea de învăţători în Basarabia unde nu existau şcoli publice rurale. 

Demn de remarcat hotărârea Sfatului Ţării, luată într-o şedinţă secretă din 14 decembrie 1917, de a cere ajutor din afară şi de a însărcina Consiliul Directorilor să procedeze în consecinţă. În baza acestui mandat, la 22 decembrie 1917, Consiliul Directorilor Generali a trimis o telegramă ministrului de Război român, prin care solicita trimiterea la Chişinău „a unui regiment ardelenesc” (cf. https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/unirea-basarabiei-prima-treapta-spre-idealul-romaniei-mari). Aşa se justifică efortul ardeleanului refugiat în Basarabia, Onisifor Ghibu, care - cu sprijinul lui Constantin Petrescu (aghiotantul-şef al marelui Cartier General din Primul Război Mondial) - a instalat la Chişinău prima tipografie din această provincie cu litere ale alfabetului latin în care s-au putut tipări primele manuale de şcoală românească pentru cele 800 de şcoli primare. 

Printr-o coincidenţă proniatoare, părintele Gheorghe Creţu avea să caute la Chişinău abecedarele (pentru şcoala de adulţi) lui Onisfor Ghibu exact în ziua Unirii Basarabiei cu Ţara mamă (27 martie 1918). Fiind singurul preot din Regat prezent în acel moment acolo, colonelul I. Mihăilescu, comandantul Brigăzii I Vânători, cât şi Comandantul Pieţei l-au autorizat pe părintele Gheorghe Creţu să organizeze "Tedeum"-ul acestei Uniri. Ce frumos pretext să fii nu doar martor, ci să şi organizezi un eveniment istoric de o asemenea anvergură!

O POMENIRE CARE ANUNŢA ÎNFIINŢAREA DE URGENŢĂ A PATRIARHIEI ROMÂNE! Pe de altă parte, să nu scăpăm din vedere faptul că din Partidul Naţional Moldovenesc, care va conduce mişcarea de unire şi ale cărui baze au fost puse de Onisifor Ghibu, a făcut parte şi ieromonahul Gurie Grosu. Referindu-se la personalitatea lui Gurie Grosu în contextul organizării Te Deum-ului unirii Basarabiei cu patria mamă, părintele Gheorghe Creţu relatează următoarele: "În ultimul moment, când eram toţi îmbrăcaţi şi gata de ieşire în mijlocul bisericii, căci sosiseră toate autorităţile, vine şi părintele arhimandrit Gurie, care numai se îmbracă şi a ieşit la Tedeum, citind rugăciunea de mulţumire şi rostind o scurtă cuvântare patriotică".  

De remarcat faptul că, deşi arhimandritul Gurie Grosu era protos, părintele Gheorghe Creţu precizează: "Mai mult, cu de la mine putere, am pus să se pomenească I.P.S. Mitropolit Pimen şi apoi Arhiepiscopul locului. Preoţii de aici susţineau să se pomenească Sindoul şi Patriarhul Rusiei, dar la obiecţia mea, că într-o zi aşa de mare şi de istorică trebuie să lepădăm tot ce e străin, toţi au primit să se facă pomenirea aşa, deşi ştiau bine că, (!) canonic trebuia numai episcopul locului". Să fi considerat oare şi arhimandritul Gurie, ca şi Onisifor Ghibu, că unirea Basarabiei cu patria mamă este forţată şi că trebuia făcută în toamna anului 1918, deodată cu cea a Ardealului şi a Bucovinei? (http://adevarul.ro/cultura/istorie/generatia-marii-uniri-episodul-3-onisifor-ghibu-doua-uniri-condamnare-1_5abf87f9df52022f75410de5/index.html) 

Să nu pierdem din vedere faptul că, înainte de 27 martie 1918, statutul acestei provincii româneşti cel de stat independendent intitulat "Republica Democrată Moldovenească" (24 ianuarie 1918), fapt care a determinat Arhiepiscopia Chişinăului să urmărească în mod expres obţinerea autocefaliei. Ori, gestul făcut de părintele Gheorghe Creţu de a nu pomeni "Sindoul şi Patriarhul Rusiei" la Te Deum-ul care inaugura decizia unirii Basarabiei cu patria mamă anunţa transferul de subordonare canonică a Basarabiei faţă de Biserica Ortodoxă Română! De altfel, după o lună, la 17 aprilie 1918, Mitropolitul Pimen Georgescu, în calitate de preşedinte al Sfântului Sinod, îi trimite Arhiepiscopului de Chişinău, Atanasie Gribanovschi, o telegramă, prin care acesta din urmă este invitat să se alăture Bisericii Ortodoxe Române. (https://orthopraxia.wordpress.com/2011/06/26/arhiepiscopia-chisinaului-in-perioada-interbelica-1918-1940/)  Buzilă Boris (în lucrarea Din istoria vieţii bisericeşti din Basarabia (1812-1918, 1918-1944), Bucureşti, Ed. Fundaţiei Culturale Române, – Chişinău, Întreprinderea Editorial-Poligrafică Ştiinţa, 1996, pag. 76) aminteşte chiar de un proiect de lege iniţiat de "Sinodalii români şi Ministerul Cultelor prin care în Basarabia, în timpul slujbelor, să se pomenească Casa Regală Română şi Mitropolitul Pimen al Moldovei”. 

Ceea ce nu a întrevăzut părintele Gheorghe Creţu a fost faptul că Biserica din Basarabia nu dorea să se supună canonic Mitropoliei de la Iaşi, de unde a fost desprinsă în 1812, ci direct Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române! Astfel, protestul arhiepiscopului Gurie Grosu - consemnat de Negru Nina (în Raporturile jurisdicţionale şi culturale dintre Episcopia Huşilor şi Arhiepiscopia Chişinăului între anii 1917-1928, în Luminătorul nr. 5/2010, pag. 61) - care acuza „Iaşul că încalcă drepturile canonice ale Chişinăului” şi pretindea dreptul canonic de a depinde direct de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodox Român surprinde! Rezolvarea a venit oarecum în perioada 14-16 iunie 1918, când Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române hotărăşte ca Preasfinţitul Părinte Nicodim al Huşilor - viitorul Patriarh României - este numit locţiitor de arhiepiscop al Chişinăului şi Hotinului, funcţie pe care o va ocupa până în decembrie 1919. 

Nici nu realiza părintele Gheorghe Creţu ce frământări declanşase în sufletul arhimandritului Gurie Grosu, dar şi al mitropolitului Pimen al Moldovei pomenirea iniţiată de el la acel Te Deum! Ambii ierarhi vor susţine înfiinţarea de urgenţă a Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române!
Publicat de la Niciun comentariu:

Documentar Power Point despre părintele Gheorghe Creţu proiectat la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Iustinian Patriarhul”

Bucureşti, 
26.03.2018 

Prezentare document a Ateneului Sfântului Pantelimon 
“Părintele Gheorghe Creţu în Centenarul Întregirii României”, 
proiectat la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Iustinian Patriarhul” 

Documentarul Ateneului Sfântului Pantelimon “Părintele Gheorghe Creţu în Centenarul Întregirii României” a fost prezentat (în Power Point) luni, 26 martie 2018 la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Iustinian Patriarhul” din Bucureşti. 

Titularul cursului de Misiologie ortodoxă al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Iustinian Patriarhul”, părintele conf. dr. Radu Petre Mureşan, a declarat după eveniment: “Ceea ce am făcut noi în dimineaţa aceasta în cadrul cursului reprezintă un moment memorabil. Prezentarea “Părintele Gheorghe Creţu în Centenarul Întregirii României”, pe de o parte, captează atenţia pentru că aduce un suflu nou care, prin evocarea portretului preotului militar ce s-a jerfit pentru întregirea ţării, înviorează şi angajează tinerii în sensul că se poate şi altfel, adică să ieşim dintr-o letargie care conduce la mentalitatea tinerilor potrivit căreia «nu mai este decât de plecat din această ţară»! Pe de altă parte, pentru că ne aflăm în Anul comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918 în Patriarhia Română, această prezentare defineşte o perioadă şi ajută la înţelegerea a ceea ce s-a întâmplat acum o sută de ani, mai precis în data de 27 martie 1918, când a avut loc „marele act istoric” al Unirii Basarabiei cu România la care a contribuit din plin şi părintele Gheorghe Creţu, ilustrând relaţia dintre dintre trecut şi prezent, istorie şi actualitate”. 
Prezent la acest eveniment, părintele lect. univ. dr. Sorin Pitic, de la Universitatea Naţională de Apărare Carol I, a apreciat că „prezentarea “Părintele Gheorghe Creţu în Centenarul Întregirii României” constituie un moment important prin care se pune în valoare lucrarea, misiunea şi slujirea unor preoţi militari deosebiţi, aşa cum a fost părintele Gheorghe Creţu. Personal, mi s-a părut extraordinar faptul că au fost prezentate rapoartele părintelui Gheorghe Creţu către Serviciul de Asistenţă Religioasă din cadrul Marelui Cartier General al Armatei Române. Aceste documente rămân adevărate izvoare de inspiraţie şi revelaţie atât pentru Biserică, cât şi pentru istoria militară”.
Prezentarea “Părintele Gheorghe Creţu în Centenarul Întregirii României”a fost însufleţită de proiecţia fotografiilor din arhiva personala a strănepoatelor părintelui Gheorghe C. Crețu, doamnele Ileana Guran şi Ana-Maria Schwab. Doamna Ileana Guran, martoră la acest eveniment, a ţinut să precizeze următoarele: „Dreptatea, curajul, patriotismul, solidaritatea, implicarea sunt valori transmise familiei părintelui Creţu din străbuni, valori pe care sperăm să le insuflăm şi mai departe tuturor românilor! Apreciez profesionalismul şi implicarea organizatorilor acestei prezentări care îl comemorează pe străbunicul meu, părintele Gheorghe C. Creţu”. 
De asemenea, prezentarea a fost completată de interpretarea unui scurt fragment din piesa de teatru "Osânda cărţilor - Apărători ai Ortodoxiei în vremea regimului comunist din România, făuritori ai Marii Uniri" de către actriţa Simona Pandele care a ilustrat atmosfera Primului Război Mondial la care a luat parte preotul căpitan în rezervă Gheor­ghe C. Creţu. Doamna Simona Pandele a declarat că „eroii noştri în reverendă, în costum militar sau popular sunt de fapt mărturii de viaţă care vin din trecut pentru noi, oamenii din prezent. Credinţa, sacrificiul sau iubirea de neam sunt parte din noi şi ne sunt transmise din generaţie în generaţie. Un fapt în prezent despre o realitate din trecut pentru o lecţie către viitor!".  
Părintele dr. Teleanu Bogdan-Aurel consideră că „prezentarea “Părintele Gheorghe Creţu în Centenarul Întregirii României” ne ajută să reevaluăm momentul Unirii Basarabiei cu patria mamă şi să reconsiderăm contribuţia unora din făuritorii Marii Uniri la Întregirea României, îndreptând cercetările istorice în direcţia cea bună. E vorba de o evoluţia a cercetărilor întreprinse în cadrul aşezământului cultural Ateneului Sfântului Pantelimon - la înfiinţarea căruia sunt convins că şi-a adus contribuţia acum şaptezeci şi şapte de ani însuşi părintele Gheorghe Creţu - şi pe care încerc să o implementez în tot ceea ce am făcut în ultimii ani la biserica Sfântul Pantelimon-Foişorul de Foc din Bucureşti”. 
Totodată, vorbind despre munca de cercetare din cadrul Ateneului Sfântului Pantelimon care a făcut posibil acest demers, părintele Teleanu a adăugat: "Proiectul acesta realizat cu ocazia Centenarului Marii Uniri de la 1918 reprezintă încununarea unei munci care a inclus piesa de teatru “Osânda cărţilor” şi romanul omonim. Munca noastră nu punctează doar profilul preoţilor care au iniţiat Ateneul Sfântului Pantelimon, ci scoate la lumină un context istoric pe care comuniştii l-au dorit şters de pe faţa pământului odată cu cărţile de istorie şi georgrafie care au fost date la topit: România Întregită. Unele imagini şi texte provin din arhive istorice, altele din arhive personale, prea puţine din arhiva parohie punând bazele unei veritabile colecţii de documente şi fotografii istorice”.   
La finalul prezentării, studentul Andrei Butu a vorbit despre acest proiect afirmând că este impresionat de modul în care „preoţii militari şi-au îndeplinit sarcina de a ţine aprinsă credinţa în sufletele soldaţilor atât prin cuvânt, cât şi prin faptele de sacrificiu personal pentru binele ţării!”. Prezentarea a făcut evident faptul că „visul României Mari a devenit realitate şi datorită acestora, prin neobosita activitate pastorală care s-a întrepătruns cu jertfa soldaţilor români pe câmpurile de luptă. Documentarul face posibil ca activitatea dinamică şi acţiunile pastoral-misionare ale părintelui Gheorghe Creţu să devină modele pentru studenţii teologi din zilele noastre””. 
Toţi studenţii prezenţi la acest curs inedit de Misiologie ortodoxă au primit în dar din partea organizatorilor volumul „Osânda cărţilor”.


Biroul de presă al Departamentului pentru copii şi tineret
Ateneul Sfântului Pantelimon


Post scriptum:
¤ ¤ ¤

„În ceea ce privește “marele act istoric” al Unirii Basarabiei cu România din 27 martie 1918, trebuie precizat în primul rând faptul că părintele Gheorghe C. Creţu  a făcut parte din soborul de preoţi condus de arhimandritul Gurie Grosu care a oficiat în Catedrala Naşterii Domnului din Chişinău slujba de Te Deum care a consfinţit Actul Unirii, votat în această zi istorică de Sfatul Ţării.
Facem precizarea că arhimandritul Gurie Grosu - luptător ardent pentru autonomia naţională care avea să devină primul mitropolit al Basarabiei de origine românească (1928 - 1936) - mai oficiase un Te Deum înainte şi deschiderea "Sfatului Ţării" la 21 noiembrie 1917. El a fost persecutat de episcopul rusificator Serafim Ciciagov care a ars în curtea Palatului episcopal cărţile scoase cu atâta trudă de arhimandritul Gurie Grosu (Bucovina moldovenească, Cartea de învăţătura despre legea lui Dumnezeu, Carte de citire cu ştiinţe din gramatica moldovenească, Abecedarul moldovenesc - primul abecedar din Basarabia cu grafie latină).
Referindu-se la istorica zi a Unirii Basarabiei cu România, părintele Gheorghe C. Creţu avea să-l informeze la 4 aprilie 1918 pe părintele Vasile Pocitan, şeful Serviciului religios de pe lângă Marele Cartier General al Armatei Române (1916-1922), că a fost organizatorul Te Deum-ului de la Chişinău din 27 martie 1918:
Cele ce am onoarea a vă raporta mai jos, nu vi le-aş comunica, dar, întrucât evenimentul la care am avut fericirea să iau parte va intra în domeniul istoriei neamului, de aceea îmi permit să vi-l comunic:
Pe ziua de 27 martie a.c. mă dusesem la Chişinău ca să cumpăr abecedare pentru şcoala de adulţi.
Pe la orele 4 p.m. se observa pe stradă o mare fierbere. Trupele erau consemnate în curtea Comandamentului Corpului 6 Armată. Toţi vorbeau de o şedinţă importantă care are loc la Sfatul Ţării şi din care putea ieşi Unirea (…).
Pe la orele 5 încep trupele să sosească în curtea marii biserici a soborului. Pe la orele 6 încep să vireze aeroplanele româneşti pe deasupra Chişinăului. La ora 6.30 soseşte dl. col. I. Mihăilescu, comandantul Brigăzii I Vânători, care, văzând cum stă lucrul, mă autoriză să organizez Tedeum-ul, fiind singurul preot din Regat prezent aici. Trimit după o carte de Tedeum la preoţii de la regimentele române, dar nu suseşte.
În vremea aceasta soseşte un protoiereu, care fusese de rând, şi câţiva preoţi veniţi de curiozitate şi cu toţii recunosc că nu avem nici o carte moldovenească în biserică, fiind azvârlite cine ştie în ce dulap pe la Arhiepiscopie.
La orele 7 fără un sfert soseşte dl. Comandant al Pieţei şi din nou mă autoriză şi roagă să organizez Tedeum-ul pe româneşte. Atunci iau pe părintele arhidiacon al soborului şi-i dictez cele 3 ectenii din polihroniu şi cele 3 de la sfârşitul Tedeum-ului. Mai soseşte în fine şi o carte pe moldoveneşte, cum zic pe aici, şi din ea luăm rugăciunea de mulţumire.
În ultimul moment, când eram toţi îmbrăcaţi şi gata de ieşire în mijlocul bisericii, căci sosiseră toate autorităţile, vine şi părintele arhimandrit Gurie, care numai se îmbracă şi a ieşit la Tedeum, citind rugăciunea de mulţumire şi rostind o scurtă cuvântare patriotică.
Astfel am avut fericirea de a fi singurul preot din Regat care am oficiat la acest mare act istoric, dictând pe româneşte ecteniile ce trebuiau zise cu această ocazie.
Mai mult, cu de la mine putere, am pus să se pomenească I.P.S. Mitropolit Pimen şi apoi Arhiepiscopul locului. Preoţii de aici susţineau să se pomenească Sindoul şi Patriarhul Rusiei, dar la obiecţia mea, că într-o zi aşa de mare şi de istorică trebuie să lepădăm tot ce e străin, toţi au primit să se facă pomenirea aşa, deşi ştiau bine că, (!) canonic trebuia numai episcopul locului.
Numele I.P.S. Mitropolit Pimen, pomenit alături de al iubitului nostrum rege, a făcut o frumoasă impresie în public, lucru pe care şi ziarele l-au relevat” (fragment din prezentarea “Părintele Gheorghe Creţu în Centenarul Întregirii României”, cursul de Misiologie ortodoxă al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Iustinian Patriarhul”, 26.03.2018)

 ARHIVA FOTO:












 ARHIVA MEDIA


Elevi din clasa I a Școlii Gimnaziale „Maica Domnului”, însoțiți de dascăli și părinți, au vizitat ieri redacția „Ziarului Lumina” al Patriarhiei Române, în cadrul Programului național „Școala altfel”. Copiii au aflat cu acest prilej care sunt pașii apariției unui ziar, de la redactare, corectare, machetare, prelucrare fotografii și trimitere cu „bun de tipar” către tipografie. „Suntem emoționați, pentru că este prima noastră vizită într-o redacție. Suntem tare curioși să aflăm cum se redactează și cum se editează o știre de ziar. Dorim să mulțumim celor care ne-au invitat, pentru că ne oferă posibilitatea de a afla lucruri noi. Așteptăm să vedem toate etapele apariției unei ediții de ziar și să vizităm toate departamentele unei redacții, unde oamenii lucrează foarte mult pentru ca știrile să fie exacte, corecte și să ne informeze cu detalii pe care nu le putem afla din alte părți”, ne-a declarat Mădălina Ruxanda, profesor învățământ primar la clasa I B a Școlii Gimnaziale „Maica Domnului”.

Părintele Bogdan-Aurel Teleanu, ghidul școlarilor în ziua petrecută la Patriarhia Română, ne-a vorbit despre inițiativa de a vizita cotidianul „Ziarul Lumina”, Palatul Patriarhiei și Tipografia Cărților Bisericești: „Ne-am gândit să facem o întoarcere în istorie, la momentul de acum 100 de ani, când pe 27 martie 1918 Basarabia se unea cu patria-mamă. Această unire nu s-a putut face altfel decât cu ajutorul cuvântului, al presei scrise, și am început vizita noastră la Patriarhia Română cu un popas la cotidianul «Ziarul Lumina». A doua etapă va fi vizitarea Palatului Patriarhiei și a expoziției organizate cu prilejul Centenarului Unirii Basarabiei cu patria-mamă, urmând ca apoi să ne oprim la Tipografia Cărților Bisericești, pentru a vedea cum cuvântul vede lumina tiparului”. 
 
 
 
 
 
 
 
 

 2. Prezentare document a Ateneului Sfântului Pantelimon despre "Părintele Gheorghe Creţu în Centenarul Întregirii României" la Facultatea de Teologie Ortodoxă "Iustinian Patriarhul" - Agerpres, 26.03.2018

Documentarul Ateneului Sfântului Pantelimon "Părintele Gheorghe Creţu în Centenarul Întregirii României" a fost prezentat luni, 26 martie 2018 la Facultatea de Teologie Ortodoxă "Iustinian Patriarhul" din Bucureşti.

Titularul cursului de Misiologie ortodoxă al Facultăţii de Teologie Ortodoxă "Iustinian Patriarhul", părintele conf. dr. Radu Petre Mureşan, a declarat după eveniment: "Ceea ce am făcut noi în dimineaţa aceasta în cadrul cursului reprezintă un moment memorabil. Prezentarea "Părintele Gheorghe Creţu în Centenarul Întregirii României", pe de o parte, captează atenţia pentru că aduce un suflu nou care, prin evocarea portretului preotului militar ce s-a jerfit pentru întregirea ţării, înviorează şi angajează tinerii în sensul că se poate şi altfel, adică să ieşim dintr-o letargie care conduce la mentalitatea tinerilor potrivit căreia "nu mai este decât de plecat din această ţară"! Pe de altă parte, pentru că ne aflăm în Anul comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918 în Patriarhia Română, această prezentare defineşte o perioadă şi ajută la înţelegerea a ceea ce s-a întâmplat acum o sută de ani, mai precis în data de 27 martie 1918, când a avut loc "marele act istoric" al Unirii Basarabiei cu România la care a contribuit din plin şi părintele Gheorghe Creţu, ilustrând relaţia dintre dintre trecut şi prezent, istorie şi actualitate".

Prezent la acest eveniment, părintele lect. univ. dr. Sorin Pitic, de la Universitatea Naţională de Apărare Carol I, a apreciat că "prezentarea "Părintele Gheorghe Creţu în Centenarul Întregirii României" constituie un moment important prin care se pune în valoare lucrarea, misiunea şi slujirea unor preoţi militari deosebiţi, aşa cum a fost părintele Gheorghe Creţu. Personal, mi s-a părut extraordinar faptul că au fost prezentate rapoartele părintelui Gheorghe Creţu către Serviciul de Asistenţă Religioasă din cadrul Marelui Cartier General al Armatei Române. Aceste documente rămân adevărate izvoare de inspiraţie şi revelaţie atât pentru Biserică, cât şi pentru istoria militară".

Prezentarea "Părintele Gheorghe Creţu în Centenarul Întregirii României"a fost însufleţită de proiecţia fotografiilor din arhiva personala a strănepoatelor părintelui Gheorghe C. Creţu, doamnele Ileana Guran şi Ana-Maria Schwab. Doamna Ileana Guran, martoră la acest eveniment, a ţinut să precizeze următoarele: "Dreptatea, curajul, patriotismul, solidaritatea, implicarea sunt valori transmise familiei părintelui Creţu din străbuni, valori pe care sperăm să le insuflăm şi mai departe tuturor românilor! Apreciez profesionalismul şi implicarea organizatorilor acestei prezentări care îl comemorează pe străbunicul meu, părintele Gheorghe C. Creţu".

De asemenea, prezentarea a fost completată de interpretarea unui scurt fragment din piesa de teatru "Osânda cărţilor - Apărători ai Ortodoxiei în vremea regimului comunist din România, făuritori ai Marii Uniri" de către actriţa Simona Pandele care a ilustrat atmosfera Primului Război Mondial la care a luat parte preotul căpitan în rezervă Gheorghe C. Creţu. Doamna Simona Pandele a declarat că "eroii noştri în reverendă, în costum militar sau popular sunt de fapt mărturii de viaţă care vin din trecut pentru noi, oamenii din prezent. Credinţa, sacrificiul sau iubirea de neam sunt parte din noi şi ne sunt transmise din generaţie în generaţie. Un fapt în prezent despre o realitate din trecut pentru o lecţie către viitor!".

Părintele dr. Teleanu Bogdan-Aurel consideră că "prezentarea "Părintele Gheorghe Creţu în Centenarul Întregirii României" ne ajută să reevaluăm momentul Unirii Basarabiei cu patria mamă şi să reconsiderăm contribuţia unora din făuritorii Marii Uniri la Întregirea României, îndreptând cercetările istorice în direcţia cea bună. E vorba de o evoluţia a cercetărilor întreprinse în cadrul aşezământului cultural Ateneului Sfântului Pantelimon - la înfiinţarea căruia sunt convins că şi-a adus contribuţia acum şaptezeci şi şapte de ani însuşi părintele Gheorghe Creţu - şi pe care încerc să o implementez în tot ceea ce am făcut în ultimii ani la biserica Sfântul Pantelimon-Foişorul de Foc din Bucureşti".

Totodată, vorbind despre munca de cercetare din cadrul Ateneului Sfântului Pantelimon care a făcut posibil acest demers, părintele Teleanu a adăugat: "Proiectul acesta realizat cu ocazia Centenarului Marii Uniri de la 1918 reprezintă încununarea unei munci care a inclus piesa de teatru "Osânda cărţilor" şi romanul omonim. Munca noastră nu punctează doar profilul preoţilor care au iniţiat Ateneul Sfântului Pantelimon, ci scoate la lumină un context istoric pe care comuniştii l-au dorit şters de pe faţa pământului odată cu cărţile de istorie şi georgrafie care au fost date la topit: România Întregită. Unele imagini şi texte provin din arhive istorice, altele din arhive personale, prea puţine din arhiva parohie punând bazele unei veritabile colecţii de documente şi fotografii istorice".

La finalul prezentării, studentul Andrei Butu a vorbit despre acest proiect afirmând că este impresionat de modul în care "preoţii militari şi-au îndeplinit sarcina de a ţine aprinsă credinţa în sufletele soldaţilor atât prin cuvânt, cât şi prin faptele de sacrificiu personal pentru binele ţării!". Prezentarea a făcut evident faptul că "visul României Mari a devenit realitate şi datorită acestora, prin neobosita activitate pastorală care s-a întrepătruns cu jertfa soldaţilor români pe câmpurile de luptă. Documentarul face posibil ca activitatea dinamică şi acţiunile pastoral-misionare ale părintelui Gheorghe Creţu să devină modele pentru studenţii teologi din zilele noastre".

Toţi studenţii prezenţi la acest curs inedit de Misiologie ortodoxă au primit în dar din partea organizatorilor volumul "Osânda cărţilor".

Biroul de presă al Departamentului pentru copii şi tineret
Ateneul Sfântului Pantelimon


 3. Parohia Sf. Pantelimon – Documentar despre părintele Gheorghe Creţu, Facultatea de Teologie Ortodoxă „Iustinian Patriarhul”...











SURSE
1. https://orthopraxia.wordpress.com/2011/06/26/arhiepiscopia-chisinaului-in-perioada-interbelica-1918-1940/ 
2. https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2011/02/06/despre-mitropolia-ortodoxa-romana-a-basarabiei-%E2%80%93-trecut-prezent-si-perspective-consideratii-istorice/  


Publicat de la Niciun comentariu:
Abonați-vă la: Postări (Atom)